- Al-Natah se întinde pe 3,7 hectare și include un cartier central cu aproximativ 50 de case.
- Prințul Badr bin Abdullah a subliniat importanța acestei descoperiri pentru patrimoniul cultural al Arabiei Saudite.
- Orașul are bastioane de protecție și un cimitir cu morminte în trepte, precum și o cantitate mare de ceramică și pietre de șlefuit.
Arheologii au descoperit un oraș abandonat vechi de 4.000 de ani în oaza Khaybar din Arabia Saudită, conform indy100.
Publicat în PLOS One, orașul cunoscut sub numele de al-Natah datează din anul 2.400 î.Hr. din prima epocă a bronzului și se spune că a găzduit aproximativ 500 de locuitori.
Condusă de arheologul Guillaume Charloux, o echipă de cercetători a explicat că orașul a fost abandonat cu mii de ani în urmă, însă motivul rămâne neclar.
Al-Natah se întinde pe 3,7 hectare, cu un cartier central și un cartier învecinat, înconjurate de bastioane de protecție. Zona centrală conținea aproximativ 50 de case amplasate pe un deal și două clădiri care ar fi putut fi folosite cândva ca zone administrative. În partea de vest a zonei centrale se afla un cimitir cu ceea ce arheologii au descris drept „morminte cu turn în trepte”. Acesta conținea, de asemenea, o cantitate mare de ceramică și pietre de șlefuit.
Echipa a descoperit al-Natah după ce a observat un zid antic de 14,5 kilometri lungime în sit.
Cercetarea a dezvăluit că schimbarea radicală a stilului de viață „de la un mod de viață pastoral-nomad la o subzistență mai agro-pastorală, precum și a practicilor mortuare (de la alei funerare la necropole de sit), a avut un impact profund asupra organizării și complexității socio-economice autohtone”.
Într-o declarație, prințul Badr bin Abdullah bin Mohammed bin Farhan Al Saud, guvernator al Comisiei Regale și Ministru al Culturii pentru Arabia Saudită, a declarat: „Această descoperire arheologică importantă subliniază importanța globală a Regatului în domeniul arheologiei și confirmă profunzimea civilizației pe care o deține țara.”
„Această descoperire consolidează eforturile Regatului în protejarea patrimoniului cultural și istoric și subliniază importanța schimbului de cunoștințe și expertiză cu lumea întreagă pentru a spori gradul de conștientizare a patrimoniului nostru uman comun.”