„Luna albastră” nu este de culoare albastră, ci o denumire pentru cea de-a 13-a Lună plină într-un an. „Luna sângerie”, care mai degrabă are o nuanţă de oranj-gălbui sau roşu-cărămiziu, este de fapt eclipsă lunară.
Luna „albastră”
Pe 31 octombrie 2020, în noaptea de Halloween şi chiar în pragul alegerilor prezidenţiale din SUA, s-a petrecut un fenomen astronomic rar, „Luna albastră” , transmitea atunci EarthSky.
Luna „albastră” a fost acompaniată de planeta Marte ce a fost mai strălucitoare, fiind mai aproape de Pământ.
Dar a fost Luna cu adevărat albastră?
O „Lună albastră” este o lună plină „suplimentară” sau „a 13-a lună plină”. Într-un an normal, sunt 12 „luni pline”.
Luna „albastră” nu are nimic de-a face cu culoarea, deşi o „Lună albastră” poate apărea în anumite condiţii atmosferice.
Dacă erupţiile vulcanice sau incendiile lasă în atmosferă particule de praf care reflectă lumina roşie, Luna poate apărea albastră sau verde.
În 2007, Joe Rao, publicist la Space.com , a susţinut o speculaţie în revista de Istorie Naturală. Potrivit acestuia, denumirea de „Lună albastră” ar putea deriva din cuvântul arhaic „belewe”, care înseamnă „a trăda”.
Fermierii din antichitate credeau că „Luna plină” îi păcălea în mod neaşteptat pentru a 13-a oară în an. În mod obişnuit sunt doar 12 faze de „Lună plină” pe an. De altfel, lunile calendaristice au fost concepute după fazele Lunii. Oamenii din paleolitic, antichitate şi evul mediu considerau că la fiecare Lună plină a trecut o lună.
În 2009, o versiune mai puţin detaliată a acestei speculaţii a fost menţionată în Almanahul fermierilor
Următoarea „Lună albastră” va fi pe 31 august 2023. La fel ca atunci, va fi doar o altă fază de „Lună plină”.
Luna a căpătat o nuanţă albastră în ochii pământenilor şi astronomilor amatori în 1883 după erupţia vulcanului Krakatoa. Luna a devenit albastră și în 1950, în urma incendiilor forestiere din Suedia şi Canada.
„Luna sângerie”
„Luna sângerie” este de fapt o eclipsă lunară, potrivit Space. Poate părea înfricoşătoare, dar este doar un truc al luminii.
Luna nu dispare complet în timp ce trece prin umbră datorită refracţiei luminii solare.
Eclipsa lunară este un fenomen în care Luna, în rotaţia sa din jurul Terrei, intră în umbra planetei.
În cazul eclipsei lunare, Luna poate fi întunecată, fiind invizibilă pe cer, sau poate căpăta o culoare în funcţie de refexia luminii solare: gri, maro, roşie-cărămiziu, gălbuie, oranj sau roşu aprins. Culoarea este roşie pentru că lumina venită de la Soare trece prin atmosfera Pământului.
Radiaţia cu lungimi de undă mai mici este împrăştiată mai puternic. Asta explică culoarea albastră a cerului văzut de pe Pământ).
Acelaşi efect are loc şi la apus şi la răsărit, când Soarele se vede mai roşu sau sângeriu, pentru că în drumul razant al luminii lungimile de undă mai mari sunt mai intensificate. Cantitatea de lumină refractată depinde de cantitatea de praf din norii care se află în atmosferă.
Următorul fenomen va avea loc în noaptea dintre 8 şi 9 noiembrie, chiar pe durata alegerilor intermediare din Statele Unite.
Eclipsa va începe la ora 3:02 dimineaţa după ora locală a Coastei de Est a Statelor Unite.
Ultima „Lună sângerie” s-a petrecut pe 16 mai 2022, iar următoarea va fi pe 14 martie 2025.