Cercetătorii au temeri legate de biodiversitate pe fondul impactului producției alimentare

• Procesele sistemului terestru se referă la activitățile naturale care mențin planeta într-o stare locuibilă și utilă.
• În unele cazuri, este posibil ca presiunile umane să fi împins deja sistemul Pământului dincolo de spațiul de operare sigur pentru umanitate.
• Cercetătorii susțin că provocările provin din densitatea mare a interacțiunilor dintre biosfera oceanică, cea a apei dulci și cea terestră.

Există noi apeluri pentru ca industria alimentară globală să își schimbe practicile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acesteia asupra biodiversității planetei. Cercetătorii de la Universitatea Națională Australiană (ANU) au avertizat că, deși producția de alimente este deja unul dintre cei mai mari factori de stres pentru planetă, aceasta devine mult mai dificilă din cauza interacțiunii proceselor sistemului terestru.

Procesele sistemului terestru se referă la activitățile naturale care mențin planeta într-o stare locuibilă și utilă. Acestea includ procesele care au loc în diferite biosfere, cum ar fi oprirea carbonului în păduri sau scurgerea nutrienților în sistemele de apă dulce.

Cercetătorii au declarat că există tot mai multe dovezi că interacțiunile dintre aceste procese pun la îndoială limitele acestora și afectează modul în care funcționează.

„Producția alimentară este o cauză majoră a stresului de mediu, având un impact asupra pierderii biodiversității, a climei și a supraexploatării resurselor marine”, a declarat coautorul Dr. Steven Lade de la ANU. „Trebuie să începem să producem alimente într-un mod sustenabil. Prin evaluarea interacțiunii proceselor sistemului terestru, ne putem asigura că acestea sunt luate în considerare la conceperea și punerea în aplicare a politicii de producție alimentară și de agricultură.”

Cercetarea, condusă de Universitatea Aalto din Finlanda, a examinat și a caracterizat diverse procese ale sistemului Pământului, subliniind modul în care acestea pot fi utilizate atunci când se lucrează la tehnici de producție alimentară mai durabile. Studiul a evidențiat mai multe interacțiuni esențiale care sunt adesea trecute cu vederea, inclusiv impactul apei verzi asupra producției alimentare și a biodiversității.

„Apa verde se referă la apa stocată în sol care este disponibilă pentru ca plantele să crească. Aceasta are un rol central în interacțiunea cu toate celelalte procese, precum solul, biodiversitatea și fluxul de apă, și în reglarea acestora”, a adăugat Lade. „Pentru a ne asigura că abordăm aceste diverse interacțiuni va fi nevoie de acțiune. Avem nevoie de o mai bună comunicare, ceea ce înseamnă că autoritățile responsabile de domenii precum politica agricolă și politica marină trebuie să vorbească între ele”.

„Trebuie să adoptăm o abordare holistică atunci când vine vorba de gestionarea producției alimentare durabile, astfel încât aceasta să nu forțeze limitele sistemelor noastre naturale. Trebuie să privim dincolo de apă și de pământ ca intrări pentru producția de alimente”. Cercetătorii susțin că provocările provin din densitatea mare a interacțiunilor dintre biosfera oceanică, cea a apei dulci și cea terestră.

„Recunoașterea acestor interacțiuni și limite este necesară pentru a menține stabilitatea și reziliența în sistemul Pământului. În unele cazuri, este posibil ca presiunile umane să fi împins deja sistemul Pământului dincolo de spațiul de operare sigur pentru umanitate”, a explicat Lade. „Interacțiunile sistemului fac ca producția alimentară durabilă să fie mai dificilă. Cu toate acestea, natura interconectată înseamnă că luarea unor măsuri pozitive poate avea”.