- Biologia a evoluat semnificativ de-a lungul secolelor
- Oamenii de știință au pus bazele unui important proiect uman care avea să schimbe lumea.
- Aceștia au alocat doar 15 ani proiectului, însă nu a fost de ajuns.
Biologia a cunoscut un drum ascendent la nivel mondial. Până la sfârșitul anilor 1980, biologii căpătau încredere că următorul secol le va aparține. Biotehnologia, abilitatea de a modifica ADN-ul însuși pentru profit, dispăruse. Numărul de biologi în formare era în plină expansiune.
Răspunsul, după obișnuitele târguieli politice, a fost Proiectul Genomului Uman (hgp), o inițiativă americană globalizată prin intermediul Consorțiului Internațional de Secvențiere a Genomului Uman, format din 20 de laboratoare, dintre care opt se aflau în afara Statelor Unite, scrie The Economist. Deși ieftin după standardele fizicii mari (costul său estimat de 3 miliarde de dolari ar fi permis abia dacă ar fi cumpărat câteva lansări de navete către stația spațială), proiectul a dat biologiei un gust de glorie. În plus, a stimulat dezvoltarea tehnologiei de secvențiere a ADN-ului și a arătat cum poate fi organizată cercetarea biologică la scară largă, revoluționând domeniul geneticii moleculare prin rezultatele sale, a schimbat biologia însăși.
Niciun plan de luptă nu supraviețuiește contactului cu inamicul
La începutul hgp, liderii săi au crezut că va dura 15 ani pentru a fi finalizată. Dar nu au luat în calcul eforturile celui care avea să devină inovatorul-șef al proiectului, Craig Venter.
Dr. Venter a răsturnat inițial carul cu mere în 1995, folosind o tehnică nouă numită „secvențiere shotgun” a întregului genom pentru a produce prima secvență completă de ADN a unui organism viu (o bacterie numită Haemophilus influenzae).
În 1998, cu bani de la Perkin-Elmer, o companie de instrumente științifice care era pe cale să lanseze un aparat de secvențiere îmbunătățit, a înființat un proiect rival, privat, privind genomul uman, sub forma unei firme numite Celera. Planul era ca veniturile acestei întreprinderi să provină din patentarea genelor descoperite, despre care se credea că au potențial comercial.
Bărbații care au dat startul în genomică în 1990 au creat ceva care schimbă înțelegerea umanității atât despre lume, cât și despre ea însăși, până la punctul de a arăta că mulți oameni care nu sunt africani se trag de fapt din hibridări dintre Homo sapiens și alte specii de oameni care trăiau deja în Asia și Europa, pe măsură ce primul se răspândea din patria sa africană.
Genomica a ajuns să formeze un cadru pentru biologie, așa cum tabelul periodic formează unul pentru chimie. Ea atinge totul. Și, astfel, ambițiile acelor profeți biologi din anii 1980 se împlinesc într-o manieră la care aceștia nici nu ar fi putut visa.