- Un mister geologic privind vibrațiile globale care au durat nouă zile a fost în sfârșit rezolvat.
- Cercetătorii au folosit o varietate de surse, inclusiv hărți clasificate și imagini cu drone, pentru a reconstitui evenimentele.
- Inițial, unii experți au crezut că semnalul era cauzat de instrumente defecte.
Misterul seismic care a intrigat comunitatea științifică în 2023 a fost în sfârșit elucidat, oferind noi perspective asupra impactului schimbărilor climatice în regiunile arctice, scrie Wall Street Journal.
În septembrie 2023, stațiile seismice din întreaga lume au detectat un semnal neobișnuit care a persistat timp de 9 zile, provocând îngrijorare în rândul experților, din cauza caracteristicilor sale atipice pentru evenimentele seismice obișnuite.
Pentru a dezlega acest mister geologic, o echipă internațională de 68 de experți, condusă de Dr. Kristian Svennevig de la Studiul Geologic al Danemarcei și Groenlandei, a inițiat o investigație complexă și multidisciplinară. Cercetătorii au combinat analiza datelor seismice globale cu examinarea imaginilor satelitare, măsurători la fața locului, imagini de dronă și simulări computerizate avansate.
Rezultatele acestei investigații exhaustive, publicate recent în prestigioasa revistă Science, au dezvăluit o secvență extraordinară de evenimente: totul a început cu o alunecare de teren masivă în fiordul Dickson din estul Groenlandei, care a implicat un volum impresionant de 33 milioane de metri cubi de rocă și gheață. Această alunecare a generat un mega-tsunami cu o înălțime inițială uluitoare de 198 metri.
Deși valul s-a stabilizat ulterior la o înălțime de 7,6 metri, impactul său a fost de lungă durată. Timp de 9 zile, masa de apă din fiord a continuat să oscileze, generând semnalul seismic detectat la nivel global. Această descoperire a schimbat fundamental înțelegerea oamenilor de știință asupra dinamicii geofizice în regiunile polare.
Cercetarea a identificat topirea unui ghețar subiacent ca factor declanșator al alunecării de teren, subliniind legătura directă dintre încălzirea globală și acest fenomen geologic extrem. Dr. Svennevig a subliniat importanța acestei descoperiri, afirmând că „trebuie să reconsiderăm tipurile de dezastre naturale care sunt acum posibile într-un mediu arctic în încălzire”.
Acest studiu nu doar că a rezolvat un mister științific intrigant, dar a și evidențiat potențialele consecințe ale schimbărilor climatice asupra regiunilor polare. Descoperirea subliniază necesitatea unei monitorizări continue și a unei evaluări atente a riscurilor în zonele arctice, unde topirea ghețarilor poate declanșa evenimente geologice cu impact semnificativ.
Pe măsură ce clima continuă să se schimbe, astfel de studii devin cruciale pentru înțelegerea și anticiparea potențialelor pericole naturale în regiunile vulnerabile.
„Dacă ai fi sugerat acum un an că ar putea exista un val de nouă zile pe fundul mării din Groenlanda, sau oriunde altundeva, oamenii ar fi dat din cap neîncrezători” a spus Dr. Svennig. „Acum că am văzut asta, trebuie să ne confruntăm cu ea și să știm că aceste lucruri există”.