Intuiția, abilitatea de a înțelege ceva fără un raționament conștient, o trăsătură moștenită de la strămoșii noștri

• Intuiția ar putea fi definită ca fiind capacitatea de a înțelege ceva fără un raționament conștient. Colaborarea și competiția sunt instincte de bază. La fel sunt și reacțiile de luptă sau de fugă.
• Legătura dintre inteligență și religie poate fi explicată prin considerarea religiei ca fiind un instinct și a inteligenței ca fiind capacitatea de a se ridica deasupra propriilor instincte.
• Oamenii de știință cred că instinctul intuitiv, legătura dintre conștiința spațială și hrană, este un mecanism neurobiologic.
• „Nu exista nici măcar un cuvânt pentru experiența noastră subiectivă reală până când Descartes a început să îl folosească la sfârșitul secolului al XVI-lea”, spune Gazzaniga.

Intuiția, abilitatea de a înțelege ceva fără un raționament conștient, este o trăsătură moștenită de la strămoșii noștri.

Intuiția ar putea fi definită ca fiind capacitatea de a înțelege ceva fără un raționament conștient. Colaborarea și competiția sunt instincte de bază. La fel sunt și reacțiile de luptă sau de fugă, notează La Vanguardia.

Oamenii de știință cred că instinctul intuitiv, legătura dintre conștiința spațială și hrană, este un mecanism neurobiologic care datează de pe vremea când definiția mâncării rapide era o turmă de cerbi care fugea de vânătorii nomazi. Pentru că instinctul este o moștenire genetică de la strămoșii noștri. În cuvintele lui McCullough (Universitatea din Miami), „funcționăm cu minți din epoca de piatră”.

Cei care au încredere în instinctele lor sunt mai puțin predispuși să înșele.

Știința a vorbit mult despre acest lucru. Într-un studiu, experții de la Universitatea din Missouri au descoperit că persoanele care au tendința de a avea încredere în intuiția și instinctul lor ar putea fi mai puțin predispuse să comită acte imorale decât cele care nu au încredere în intuiția lor. De asemenea, au descoperit că persoanele care au încredere în instinctele lor sunt mai puțin predispuse să înșele.

„Unii oameni au încredere în instinctele lor atunci când iau decizii, în timp ce alții nu le acordă prea multă atenție, chiar dacă le experimentează”, spune unul dintre experții de la Universitatea din Missouri și autorul studiului, Sarah Ward, care a adăugat că interesul a fost acela de a studia „modul în care diferențele individuale în materie de intuiție afectează comportamentul moral”. Manipularea implicată în imaginarea unei acțiuni imorale, spune ea, ar putea provoca emoții conștiente de sine, cum ar fi rușinea sau vinovăția.

„Oamenii care tind să aibă încredere în instinctele lor sunt mai puțin predispuși să înșele”, spune el. „Credem că acest lucru se datorează faptului că încearcă să compenseze un comportament greșit din trecut, iar această tendință poate fi mai pronunțată în rândul celor care au încredere în intuiția lor. Cercetarea sa are implicații în lumea reală: într-un mediu de lucru, de exemplu, ar putea fi benefic ca oamenii să se bazeze mai mult pe intuiția lor atunci când iau decizii relevante din punct de vedere moral.

Instinctul conștiinței

Michael Gazzaniga, profesor de psihologie la UC Santa Barbara, în cartea sa „Instinctul conștiinței: dezlegând misterul modului în care creierul creează mintea”, încearcă să răspundă la o întrebare care, în ciuda progreselor uriașe din domeniul neuroștiințelor, continuă să îi nedumerească pe oamenii de știință și pe filosofi: „Cum creează moleculele, celulele, neurotransmițătorii și alte chestii ale creierului experiența abstractă a conștiinței de sine?”.
Cercetătorul subliniază că faptul că ceea ce numim „conștiință” înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți și este influențată de istoriile personale, culturale și religioase, adaugă un alt nivel la complexitatea problemei. „Nu exista nici măcar un cuvânt pentru experiența noastră subiectivă reală până când Descartes a început să îl folosească la sfârșitul secolului al XVI-lea”, spune Gazzaniga.

Întrebarea legată de motivul pentru care cei mai inteligenți oameni tind să fie atei datează încă din Grecia antică

Legătura dintre inteligență și religie poate fi explicată prin considerarea religiei ca fiind un instinct și a inteligenței ca fiind capacitatea de a se ridica deasupra propriilor instincte. Aceasta este sugestia lui Edward Dutton de la Institutul Ulster pentru Cercetare Socială din Marea Britanie, care spune că întrebarea de ce cei mai inteligenți oameni tind să fie atei datează din Grecia antică.
Acest model de asociere încearcă să explice „de ce inteligența pare să fie asociată negativ cu religia” și se bazează pe ideile psihologului evoluționist Satoshi Kanazawa, potrivit căruia comportamentul uman va fi întotdeauna ancorat în mediul în care s-au dezvoltat strămoșii săi. Cercetătorul susține ideea că depășirea instinctelor este avantajoasă, deoarece îi ajută pe oameni să rezolve problemele.