- Într-o scrisoare deschisă, laureații au cerut relaxarea normelor stricte privind modificarea genetică pentru a accepta noile tehnici care vizează gene specifice și le modifică codul.
- Oamenii de știință au declarat că vechile metode de reproducere a culturilor pe parcursul anilor și deceniilor durează prea mult.
- Propunerea comisiei ar trebui „respinsă sau revizuită în profunzime”, deoarece nu poate fi garantată siguranța mediului și a sănătății umane.
O scrisoare deschisă afirmă că UE trebuie să „respingă fricile” și să permită oamenilor de știință să dezvolte culturi care să reziste la „urgența climatică”. Într-o scrisoare deschisă, laureații premiului Nobel au cerut relaxarea normelor stricte privind modificarea genetică pentru a accepta noile tehnici care vizează gene specifice și le modifică codul. Tehnologia ar putea face culturile mai rezistente la boli și ar avea mai multe șanse de a supraviețui unor fenomene meteorologice extreme, care devin din ce în ce mai violente pe măsură ce planeta se încălzește, scrie The Guardian.
Advertisment
Oamenii de știință au declarat că vechile metode de reproducere a culturilor pe parcursul anilor și deceniilor durează prea mult. „Nu dispunem de acest timp într-o epocă a urgenței climatică”, au scris ei.
Scrisoarea trimisă vineri deputaților europeni a fost organizată de WePlanet, o organizație non-profit de mediu care militează pentru tehnologii precum energia nucleară, editarea genelor și agricultura celulară, precum și pentru reîmblânzirea celei mai mari părți a Europei. Cei peste 1.000 de semnatari ai scrisorii variază de la biologi și geneticieni de renume – inclusiv oamenii de știință care au câștigat premiul Nobel pentru descoperirea „foarfecelor genetice” Crispr, aflate în centrul dezbaterii – până la autori celebri, precum psihologul Steven Pinker și filosoful Peter Singer.
Recomandări
Susținătorii spun că noile norme ar putea ajuta fermierii să utilizeze mai puține pesticide și mai puține îngrășăminte. Potrivit cercetătorilor, unele plante greu de cultivat prin mijloace convenționale, cum ar fi pomii fructiferi, vița de vie și cartofii, utilizează unele dintre cele mai dăunătoare pesticide din UE.
În cea mai mare parte, grupurile de mediu s-au opus cu înverșunare eforturilor de modificare a codului genetic al plantelor și al altor organisme, exprimându-și temerile legate de siguranța acestora și de pericolul unor modificări cu consecințe nedorite. Susținătorii tehnologiilor, în special a celor foarte bine direcționate, au argumentat că astfel de riscuri pălesc în comparație cu pericolele cunoscute ale pierderii biodiversității, ale crizei climatice și ale foametei. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară nu a descoperit niciun pericol nou în urma editării direcționate a genelor în plante, în comparație cu reproducerea convențională.
Dar, în 2018, Curtea Europeană de Justiție a decis că orice plante realizate prin modificarea genelor – fie că sunt sau nu direcționate – sunt organisme modificate genetic care intră sub incidența normelor UE privind OMG-urile. Aceasta a declarat că riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu au putut fi stabilite cu certitudine.
Comisia Europeană a acceptat că plantele obținute prin noile metode de editare genetică sunt OMG-uri, dar dorește să le scutească de normele de siguranță existente, despre care susținătorii acestei tehnologii spun că sunt depășite și restrictive. Parlamentarii din comisia de mediu a Parlamentului European vor vota miercuri asupra planului său.
O scrisoare deschisă anterioară, semnată în decembrie de un grup mai mic de oameni de știință – inclusiv biologi moleculari și geneticieni, dintre care mulți lucrează pentru grupuri non-profit – susținea că propunerea comisiei ar trebui „respinsă sau revizuită în profunzime”, deoarece nu poate fi garantată siguranța mediului și a sănătății umane. Aceștia au cerut ca toate plantele editate genetic să fie supuse unei evaluări obligatorii a riscurilor, de la caz la caz.
Citește și
- Cum te schimbă religia? Persoanele credincioase au o părere mult mai bună despre felul în care arată
- Meta se apropie de o capitalizare de piață de 1.000 de miliarde de dolari după „Anul eficienței” al lui Mark Zuckerberg
- Ești zgârcit, ești omul anului. Ce înseamnă noul concept de „loud budgeting”
Partenerii noștri