Multitaskingul ne face să credem că suntem mai productivi. Ce se întâmplă, de fapt, în creier

• Creierul nu gestionează eficient mai multe sarcini complexe simultan, ci își mută rapid atenția de la una la alta.
• Schimbarea repetată între activități consumă resurse cognitive și poate favoriza oboseala mentală și stresul.
• Specialiștii recomandă „mono-taskingul”: concentrarea asupra unei singure activități și reducerea notificărilor și distragerilor.

Să răspunzi la e-mailuri în timp ce mănânci sau să verifici telefonul în timp ce lucrezi poate crea impresia că economisești timp. În realitate, multitaskingul poate reduce eficiența și poate crește nivelul de stres.

Creierul nu execută, în cele mai multe situații, mai multe sarcini complexe în același timp. În schimb, își mută rapid atenția de la o activitate la alta. Fiecare schimbare presupune un cost cognitiv, iar repetarea acestui proces poate duce la oboseală mentală.

Neurofiziologul și expertul în longevitate Gerd Wirtz avertizează că trecerea permanentă de la o sarcină la alta poate favoriza eliberarea hormonilor de stres, inclusiv cortizolul. Pe termen lung, stresul cronic este asociat cu inflamația și cu o serie de probleme de sănătate.

Multitaskingul poate afecta și performanța. Neurologul Earl Miller, de la MIT, citat de Focus, explică faptul că creierul uman nu este construit pentru a desfășura eficient mai multe activități care necesită atenție în același timp. Trecerea continuă între ele poate reduce concentrarea și crește epuizarea mentală.

Stresul cronic este asociat și cu modificări ale telomerilor, structurile protectoare aflate la capetele cromozomilor. Telomerii se scurtează în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, iar stresul este unul dintre factorii care pot influența acest proces. Asta nu înseamnă însă că fiecare episod de multitasking scurtează automat viața.

Alternativa recomandată este „mono-taskingul”: concentrarea asupra unei singure activități înainte de trecerea la următoarea.

Printre soluțiile propuse se numără organizarea muncii în intervale dedicate unei singure sarcini, dezactivarea notificărilor și introducerea unor perioade fără telefon sau rețele sociale.

Schimbările pot începe cu gesturi simple: fără telefon în timpul mesei, o plimbare fără verificarea constantă a mesajelor sau o pauză în care atenția nu este împărțită între mai multe surse de informație.

Problema nu este faptul că oamenii fac uneori două lucruri simultan, ci transformarea fragmentării atenției într-o rutină permanentă. Reducerea distragerilor poate ajuta atât concentrarea, cât și gestionarea stresului.