- Marea Piramidă egipteană și alte monumente antice din Giza se află pe o fâșie de pământ izolată la marginea deșertului Sahara.
- Folosind imagini din satelit, studii geofizice și analize ale sedimentelor, cercetătorii au confirmat prezența unor sedimente și canale fluviale vechi de-a lungul marginii estice a platoului deșertului de vest.
- Cercetările viitoare pentru a descoperi mai multe ramuri pierdute ale Nilului ar putea duce la o mai bună înțelegere a construcției acestor structuri și a schimbărilor de mediu care au avut un impact asupra societății egiptene antice.
Descoperirea unui braț demult pierdut al Nilului, numit brațul Ahramat, ar putea ajuta la rezolvarea misterului privind modul în care egiptenii antici au construit piramidele. Această cale navigabilă, lungă de 64 de kilometri, care a trecut pe lângă multe piramide, inclusiv pe lângă faimosul complex de la Giza, ar fi oferit o cale de transport vitală pentru deplasarea pietrelor masive și a muncitorilor pe șantierele de construcție a piramidelor.
Ramura Ahramat, care acum este îngropată sub nisipul deșertului, a fost descoperită de o echipă condusă de profesorul Eman Ghoneim de la Universitatea din Carolina de Nord Wilmington, scrie CNN. Folosind imagini din satelit, studii geofizice și analize ale sedimentelor, cercetătorii au confirmat prezența unor sedimente și canale fluviale vechi de-a lungul marginii estice a platoului deșertului de vest.
Multe dintre piramide, construite de-a lungul a 1.000 de ani, datând de acum 4.700 de ani în urmă, sunt situate de-a lungul marginii deșertului, în apropierea vechii ramuri Ahramat Branch. Cercetătorii au descoperit că drumurile carosabile care duceau la piramide se terminau pe malurile râului propus, sugerând că această cale de apă a fost folosită pentru a transporta materiale de construcție.
Descoperirea ajută la explicarea motivului pentru care piramidele sunt concentrate în această zonă, care este acum o fâșie îngustă de deșert. De asemenea, subliniază rolul vital al Nilului ca arteră culturală și economică pentru civilizația egipteană antică.
Cercetătorii cred că o secetă majoră, în urmă cu aproximativ 4.200 de ani, ar fi putut contribui la secarea și astuparea brațului Ahramat, ceea ce coincide cu sfârșitul construcției de piramide în cea de-a șasea dinastie.
Cercetările viitoare pentru a descoperi mai multe ramuri pierdute ale Nilului ar putea duce la o mai bună înțelegere a construcției acestor structuri și a schimbărilor de mediu care au avut un impact asupra societății egiptene antice.