O stea cu origini surprinzătoare a fost descoperită de către astronomi

• O echipă de astronomi germani, condusă de profesorul Klaus Werner de la Universitatea din Tübingen, a descoperit un nou tip de stea acoperită de produsul secundar al arderii heliului.
• Este posibil ca stelele respective să fi fost formate printr-un eveniment rar de fuziune stelară.
• Stelele descoperite de Werner şi colegii săi au suprafeţele acoperite cu carbon şi oxigen, cenuşa heliului ars, o compoziţie exotică pentru o stea.

O stea cu origini surprinzătoare a fost descoperită de către o echipă de astronomi germani. Aceasta a fost condusă de profesorul Klaus Werner de la Universitatea din Tübingen. Steaua este acoperită de produsul secundar al arderii heliului. Este posibil ca stelele respective să fi fost formate printr-un eveniment rar de fuziune stelară. Rezultatele descoperirii au fost publicate pe Royal Society Astronomy  .

În timp ce stelele normale au suprafeţe compuse din hidrogen şi heliu, stelele descoperite de Werner şi de colegii săi au suprafeţele acoperite cu carbon şi oxigen, cenuşa heliului ars, o compoziţie exotică pentru o stea. Situaţia devine mai uluitoare pe măsură ce noile stele au temperaturi care indică faptul că încă ard heliu în nuclee, o proprietate observată de obicei la stelele mai evoluate decât cele observate de Werner şi de echipa sa în acest studiu.

Publicată alături de munca profesorului Werner şi a echipei sale, o a doua lucrare a unui grup de astronomi de la Universitatea din La Plata şi Institutul Max Planck pentru Astrofizică oferă o posibilă explicaţie pentru formarea lor.

„Credem că stelele descoperite de colegii noştri germani s-ar fi putut forma într-un timp foarte rar de eveniment de fuziune stelară între două stele pitice albe”, spune Dr. Miller Bertolami de la Institutul de Astrofizică din La Plata, autorul principal al celei de-a doua lucrări. Piticele albe sunt rămăşiţele stelelor mai mari care şi-au epuizat combustibilul nuclear şi sunt, de obicei, foarte mici şi dense.

Se ştie că fuziunile stelare au loc între piticele albe în sisteme binare apropiate din cauza micşorării orbitei cauzată de emisia undelor gravitaţionale. „De obicei, fuziunile piticelor albe nu duc la formarea de stele îmbogăţite în carbon şi oxigen”, explică Miller Bertolami, „dar credem că, pentru sistemele binare formate cu mase foarte specifice, o pitică albă bogată în carbon şi oxigen ar putea să fie perturbate şi să ajungă deasupra uneia bogate în heliu, ducând la formarea acestor stele”.

Cu toate acestea, niciun model evolutiv stelar actual nu poate explica pe deplin noul tip de stele. Până când astronomii dezvoltă modele mai rafinate pentru evoluţia stelelor binare, originea stelelor acoperite cu heliu va fi dezbătută.

„În mod normal, ne aşteptăm ca stelele cu aceste compoziţii de suprafaţă să fi terminat deja de ars heliul  în nuclee şi să devină pitice albe. Aceste noi stele reprezintă o provocare severă pentru înţelegerea noastră a evoluţiei stelare”, explică profesorul Werner.