• Un nou studiu sugerează că lipsa expunerii la două virusuri comune în timpul pandemiei COVID-19 ar fi putut crește șansele ca cei mici să se îmbolnăvească grav de hepatită acută.
  • Două echipe de cercetători au declarat că restricțiile de izolare ar fi putut duce la pierderea imunității timpurii a unor copii atât la adenovirus, cât și la noul virus adeno-asociat 2 (AAV2).
  • Ambele echipe au declarat că nu au găsit nicio dovadă a unei legături directe între creșterea bruscă a numărului de cazuri de hepatită și infecția cu SARS-CoV-2.

Oamenii de știință din Marea Britanie cred că au identificat cauza epidemiei misterioase de hepatită la copii, potrivit CNBC.

Noile cercetări sugerează că lipsa de expunere la două virusuri comune în timpul pandemiei COVID-19 ar fi putut crește șansele ca cei mici să se îmbolnăvească grav de hepatită acută.

În studiile publicate marți, două echipe de cercetători de la University College London și de la Universitatea din Glasgow au afirmat că restricțiile de izolare ar fi putut face ca unii sugari să nu beneficieze de o imunitate timpurie atât la adenovirus, cât și la virusul adeno-asociat 2 (AAV2).

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Ambele echipe au mai declarat că nu au găsit dovezi ale unei legături directe între creșterea numărului de cazuri de hepatită și infecția cu SARS-CoV-2, cauza COVID-19.

Coinfectarea virusurilor

Peste 1.000 de copii din 35 de țări au dezvoltat un tip neidentificat de hepatită acută severă sau inflamație a ficatului, de când a fost raportat primul caz, în ianuarie.

Majoritatea cazurilor au fost înregistrate la copii în vârstă de cinci ani sau mai mici, deși au fost depistate cazuri la copii cu vârste de până la 16 ani.

Adenovirusul, care provoacă, de obicei, răceli ușoare sau boli asemănătoare gripei, a fost considerat anterior ca fiind parțial responsabil pentru această epidemie misterioasă, deoarece a fost virusul cel mai des găsit în probele prelevate de la copiii afectați.

Cu toate acestea, noile cercetări au indicat că virusul adeno-asociat 2, care în mod normal nu provoacă nicio boală și nu se poate replica fără un virus „ajutător”, cum ar fi adenovirusul sau herpesvirusul, a fost prezent în 96% din cazurile de hepatită necunoscută examinate în cadrul ambelor studii.

Un mister rezolvat?

Cercetătorii spun acum că această coinfencție cu cele două virusuri – AAV2 și un adenovirus sau, mai rar, herpesvirusul HHV6 – ar putea oferi cea mai bună explicație pentru recenta epidemie.

„Deși avem încă unele întrebări fără răspuns cu privire la ce anume a dus la acest vârf de hepatită acută, sperăm că aceste rezultate îi pot liniști pe părinții îngrijorați de COVID-19, deoarece niciuna dintre echipe nu a găsit o legătură directă cu infecția SARS-CoV-2″, a declarat, în raport, profesorul Judith Breuer, de la UCL GOS Institute of Child Health.

Constatările se adaugă la teoriile unor experți în domeniul sănătății, potrivit cărora restricțiile COVID au redus imunitatea la o serie de boli comune. Cercetătorii au adăugat că nu a existat nicio legătură cu vaccinurile împotriva coronavirusului.

Cele două studii au fost efectuate independent și simultan, folosind eșantioane din Marea Britanie.

Dr. Sofia Morfopoulou, profesor la GOS Institute of Child Health din cadrul UCL, a declarat că acum sunt necesare cercetări suplimentare pentru a compara rezultatele lor cu cazurile de hepatită acută identificate în alte țări.

„Acum sunt necesare colaborări internaționale pentru a investiga și elucida, în continuare, rolul AAV2 și al virusurilor coinfectante în hepatita pediatrică inexplicabilă la pacienții din diferite țări”, a spus ea.