Premieră în neuroștiință: Cercetătorii de la Stanford au integrat celule cerebrale uman în creierul unor șoareci. Româno-americanul Sergiu Pașca, cercetător principal al studiului

• Cercetătorii de la Stanford au integrat celule cerebrale umane funcționale în creierul unor șoareci.
• Cercetătorii speră să folosească noul model pentru studierea unor boli neurologice și psihiatrice, precum Epilepsia, autismul și paralizia cerebrală.
• Studiul a fost publicat în Nature și reprezintă un nou pas în folosirea țesutului cerebral uman pentru cercetarea medicală.

Oamenii de știință de la Universitatea Stanford au reușit să integreze celule cerebrale umane funcționale în creierul unor șoareci, într-un experiment care ar putea deschide o nouă direcție în studiul unor boli precum epilepsia, autismul și paralizia cerebrală, potrivit BBC.

Cercetătorii au modificat genetic șoarecii astfel încât aceștia să dezvolte foarte puțin din cortexul cerebral, partea creierului implicată în funcții precum memoria, percepția și procesarea informațiilor. Ulterior, în creierul animalelor au fost implantate organoide cerebrale, structuri formate din celule umane obținute prin reprogramarea unor celule de piele.

Celulele umane s-au dezvoltat în creierul șoarecilor și au format conexiuni cu rețelele neuronale ale acestora și cu măduva spinării. Cercetătorii au putut observa aceste conexiuni prin scanări ale creierului.

Experimentul nu a creat însă șoareci care „gândesc ca oamenii”. După aproximativ șase luni, animalele au fost supuse unor teste comportamentale, iar cercetătorii au spus că acestea s-au comportat în mare parte asemenea șoarecilor obișnuiți și nu au prezentat o îmbunătățire cognitivă evidentă.

Miza cercetării este una medicală. Unele boli ale creierului uman nu pot fi reproduse suficient de bine la șoareci, iar medicamente care funcționează în experimentele pe animale eșuează ulterior în studiile clinice. Cercetătorii speră că noul model va permite studierea mai precisă a mecanismelor bolilor și testarea unor tratamente.

„Aici avem un nou model care ne permite să surprindem aspecte ale funcționării creierului uman într-un mod care nu a fost posibil până acum”, a declarat profesorul Sergiu Pașca, coordonatorul cercetării.

Descoperirea vine însă și cu întrebări etice. Sarah Chan, cercetătoare în bioetică la Universitatea din Edinburgh, a subliniat că nu există dovezi că animalele pot gândi asemenea oamenilor, dar a atras atenția asupra necesității de a analiza ce se întâmplă atunci când cercetătorii modifică tot mai profund creierul animalelor.

Studiul a fost publicat în revista Nature și a fost realizat, potrivit cercetătorilor, sub supraveghere etică independentă și în condiții stricte privind bunăstarea animalelor. Descoperirea nu înseamnă apariția unor „șoareci-umani”, dar reprezintă un pas important spre folosirea celulelor cerebrale umane în modele biologice vii pentru cercetarea bolilor neurologice.