- Roverul Perseverance a reușit să înregistreze sunetul unui uriaș vârtej de praf pe planeta Marte.
- Este o premieră care ne va ajuta să înțelegem mai bine clima de pe Planeta Roșie.
- Acestea se formează atunci când există o diferență mare de temperatură între sol și aer și se întâlnesc adesea în calea misiunilor de explorare robotică trimise de oameni.
Comparabile cu vârtejurile de nisip care străbat unele deșerturi de pe Pământ, vârtejurile de praf numite „vortexuri convective” sunt un fenomen meteorologic caracteristic pentru Marte.
Advertisment
Roverul Perseverance a reușit să înregistreze sunetul unui uriaș vârtej de praf pe planeta Marte, o premieră care ne va ajuta să înțelegem mai bine clima de pe Planeta Roșie, conform unui studiu publicat marți, potrivit France 24.
Comparabile cu vârtejurile de nisip care străbat unele deșerturi de pe Pământ, vârtejurile de praf numite „vortexuri convective” sunt un fenomen meteorologic caracteristic pentru Marte, o planetă aridă cu o atmosferă foarte puțin densă.
Recomandări
Acestea se formează atunci când există o diferență mare de temperatură între sol și aer și se întâlnesc adesea în calea misiunilor de explorare robotică trimise de oameni. Craterul Jezero, unde roverul Perseverance operează din februarie 2021, este plin de ele, dar până acum robotul NASA nu a reușit să le capteze direct sunetul.
Din fericire, pe 27 septembrie, un vortex de 118 metri înălțime a trecut chiar pe deasupra robotului și a instrumentului SuperCam echipat cu microfon – cel care a înregistrat primul sunet de pe Marte imediat după aterizare.
Datele au ajuns pe Pământ câteva zile mai târziu. „Când ne-am dat seama că nu aveam doar imaginile de la cameră, senzorii meteo și măsurarea in situ a sunetului, am crezut că am dat lovitura” , a declarat pentru AFP Naomi Murdoch, autorul principal al studiului publicat în Nature Communications.
„Auzim vântul asociat cu vârtejul, în momentul în care ajunge, apoi nimic, pentru că ne aflăm în ochiul vârtejului, apoi din nou când microfonul trece în cel de-al doilea perete” , descrie acest cercetător planetar de la Isae-Supaéro din Toulouse, unde a fost conceput microfonul.
Furtuni de praf
Și, în special, impactul granulelor, ceea ce face posibilă „numărarea numărului de particule” pentru a studia structura prafului și comportamentul acestuia.
„Pe Marte, ciclul de praf de la suprafață și din cer joacă un rol foarte important în climă, la fel ca ciclul apei pe Pământ” , subliniază Naomi Murdoch.
Analiza prafului permite „explorarea interacțiunilor” dintre sol și această atmosferă extrem de subțire, care era mult mai densă în urmă cu miliarde de ani, ceea ce a permis prezența apei lichide la suprafață, notează Sylvestre Maurice, cercetător șef al SuperCam, care a participat la studiu.
Noile date ar putea explica modul în care praful este ridicat de pe suprafața marțiană, lucru pe care oamenii de știință nu îl cunosc încă.
„În unele zone, vortexurile trec și aspiră praful, curățând panourile solare ale roboților în acest proces” , spune Naomi Murdoch. În altele, și nu știm de ce, ele trec pe lângă noi fără să ridice niciun praf: este doar aer în mișcare. Este cazul locului unde funcționează sonda americană Insight, unde panourile solare sunt „acoperite de praf” , deoarece nu au putut profita de aceste aspirații naturale.
Clarificarea acestui mecanism ar putea ajuta la modelarea vârtejurilor de praf pentru a le putea prezice mai bine. Și, la o scară mai mare, marile furtuni de praf care pot acoperi întreaga planetă, precum cea din filmul SF „Singur pe Marte” (2015), a cărei violență este totuși „nerealistă” , potrivit cercetătorului.
„În prezent, ne perfecționăm modelul meteo. Acest lucru este important pentru întreținerea vehiculelor noastre și pentru viitoarele misiuni de explorare umană” , spune Sylvestre Maurice.
Și căutarea vieții extraterestre? „S-ar putea crede că studierea climatului marțian de astăzi este separată de căutarea urmelor de viață de acum miliarde de ani. Dar este un întreg, pentru că istoria planetei Marte este cea a unei schimbări climatice extreme care a dus-o de la o planetă umedă și caldă (și, prin urmare, favorabilă apariției vieții, n.r.) la o planetă complet aridă și rece” , conchide acest astrofizician.
Partenerii noștri