- În ciuda avertismentelor lansate de zeci de ani de către cei mai buni oameni de știință din lume, care au avertizat că emisiile de gaze cu efect de seră cresc vertiginos și conduc planeta tot mai aproape de o catastrofă, experții au avertizat că amploarea pericolelor care ne așteaptă rămâne „periculos de puțin explorată”.
- „Trebuie să facem calculele matematice ale dezastrelor pentru a le evita”, afirmă o echipă internațională de oameni de știință.
- Pentru a evalua pe deplin gama de riscuri, echipa a propus o agendă de cercetare pentru a face față scenariilor de la rău la cel mai rău caz.
În ciuda avertismentelor lansate de zeci de ani de către cei mai buni oameni de știință din lume, care au avertizat că emisiile de gaze cu efect de seră cresc vertiginos și conduc planeta tot mai aproape de o catastrofă, experții au avertizat că amploarea pericolelor care ne așteaptă rămâne „periculos de puțin explorată”.
„Trebuie să facem calculele matematice ale dezastrelor pentru a le evita”, afirmă o echipă internațională de oameni de știință.
O echipă internațională de cercetători condusă de Universitatea din Cambridge a declarat că scenariile „catastrofale” ar putea fi declanșate de o încălzire globală mai gravă decât au prezis mulți dintre ei sau de efectele în cascadă ale unor evenimente sau de ambele în același timp.
Prin urmare, aceștia au declarat că lumea trebuie să înceapă să se pregătească pentru posibilitatea unui „sfârșit de joc climatic” pentru specia noastră, scrie Independet.co.uk
Pentru a evalua pe deplin gama de riscuri, echipa a propus o agendă de cercetare pentru a face față scenariilor de la rău la cel mai rău caz.
Acestea includ rezultate care variază de la o pierdere de 10 % din populația globală până la dispariția completă a oamenilor.
Cercetătorii fac apel la Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU să dedice un viitor raport „schimbărilor climatice catastrofale”, care speră să stimuleze cercetarea și să informeze publicul.
„Există o mulțime de motive pentru a crede că schimbările climatice ar putea deveni catastrofale, chiar și la niveluri modeste de încălzire”, a declarat autorul principal, Dr. Luke Kemp, de la Centrul pentru studiul riscului existențial din Cambridge.
„Schimbările climatice au jucat un rol în fiecare eveniment de extincție în masă. A ajutat la căderea imperiilor și a modelat istoria. Chiar și lumea modernă pare adaptată la o anumită nișă climatică”, a spus el.
„Căile spre dezastru nu se limitează la impactul direct al temperaturilor ridicate, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme. Efectele în lanț, cum ar fi crizele financiare, conflictele și noile focare de boli, ar putea declanșa alte calamități și ar putea împiedica redresarea în urma unor dezastre potențiale, cum ar fi războiul nuclear.”
Dr. Kemp și colegii săi au declarat că consecințele încălzirii de 3C și mai mult, precum și riscurile extreme aferente, au fost insuficient analizate.
Modelarea realizată de echipă arată că zonele de căldură extremă – o temperatură medie anuală de peste 29°C ar putea afecta două miliarde de oameni până în 2070.
Aceste zone nu sunt doar unele dintre cele mai dens populate, ci și unele dintre cele mai fragile din punct de vedere politic.
„Temperaturile medii anuale de 29 de grade afectează în prezent aproximativ 30 de milioane de persoane din Sahara și de pe coasta Golfului”, a declarat co-autorul Chi Xu de la Universitatea Nanjing.
„Până în 2070, aceste temperaturi și consecințele sociale și politice vor afecta direct două puteri nucleare și șapte laboratoare de izolare maximă care adăpostesc cei mai periculoși agenți patogeni. Există un potențial serios pentru efecte dezastruoase în lanț”, a spus el.
Raportul IPCC de anul trecut a sugerat că, dacă dioxidul de carbon din atmosferă se dublează față de nivelurile preindustriale, lucru spre care planeta se îndreaptă la jumătatea drumului, există o probabilitate de aproximativ 18% ca temperaturile să crească cu mai mult de 4,5 grade Celsius.
Echipa de cercetători a declarat că metodologia actuală a comunității științifice are o tendință tot mai mare de a examina scenarii viitoare mai puțin riscante, care necesită un răspuns la scară mai mică.
Dr. Kemp a fost coautor al unui studiu de „text mining” al rapoartelor existente ale IPCC, publicat la începutul acestui an, care a constatat că evaluările IPCC s-au îndepărtat de încălzirea la nivel înalt pentru a se concentra din ce în ce mai mult pe creșteri mai mici de temperatură.
Acest lucru se bazează pe lucrările anterioare ale acestuia, care au arătat că scenariile de temperaturi extreme sunt „subexplorate în raport cu probabilitatea lor”.
„Știm cel mai puțin despre scenariile care contează cel mai mult”, a declarat Dr. Kemp.
Echipa a propus acum o agendă de cercetare care include ceea ce ei numesc „cei patru călăreți” ai sfârșitului jocului climatic. Aceștia sunt: foametea și malnutriția, vremea extremă, conflictele și bolile transmise prin vectori.
Potrivit echipei, aprovizionarea cu alimente la nivel mondial se confruntă cu riscuri uriașe din cauza climei mai calde, cu probabilități tot mai mari de a cultiva grâul, pe măsură ce zonele cele mai productive din punct de vedere agricol din lume suferă „prăbușiri colective”.
Vremea mai caldă și mai extremă ar putea, de asemenea, să creeze condiții pentru noi focare de boli, pe măsură ce habitatele oamenilor și ale animalelor sălbatice se schimbă și se reduc.
Experții au avertizat, de asemenea, că degradarea mediului va exacerba probabil alte „amenințări care interacționează”. Aceștia au evidențiat nivelurile crescânde de inegalitate, dezinformare, potențialul de ruptură democratică și chiar noi forme de arme distructive de inteligență artificială (AI).
Unul dintre scenariile distopice avute în vedere în document este descris ca fiind „războaiele calde” – în care superputerile îmbunătățite tehnologic se luptă pentru un spațiu de carbon din ce în ce mai mic, conducând în același timp experimente gigantice pentru a devia lumina soarelui și a reduce temperaturile globale.