• Un somn bun este esenţial pentru sănătate şi bunăstare. Dar încălzirea globală creşte temperaturile nocturne chiar mai repede decât cele diurne, ceea ce face ca oamenii să adoarmă mult mai greu. 
  • Somnul pierdut va creşte şi mai mult pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, dar afectează unele grupuri mult mai mult decât altele.
  • S-a demonstrat, de asemenea, că un somn deficitar are aceste efecte, iar cercetătorii au declarat că studiul lor sugerează că somnul perturbat poate fi un mecanism cheie prin care căldura provoacă aceste efecte asupra sănătăţii.

Creşterea temperaturilor cauzată de criza climatică afectează somnul oamenilor din întreaga lume, potrivit celui mai amplu studiu realizat până în prezent.

Un somn bun este esenţial pentru sănătate şi bunăstare. Dar încălzirea globală creşte temperaturile nocturne chiar mai repede decât cele diurne, ceea ce face ca oamenii să adoarmă mult mai greu. 

Analiza a arătat că un cetăţean global mediu pierde deja 44 de ore de somn pe an, ceea ce duce la 11 nopţi cu mai puţin de şapte ore de somn, un punct de referinţă standard pentru un somn suficient, potrivit The Guardian

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Somnul pierdut va creşte şi mai mult pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, dar afectează unele grupuri mult mai mult decât altele.

Femeile sunt mai afectate decât bărbații

Pierderea somnului per grad de încălzire este cu aproximativ un sfert mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi, de două ori mai mare pentru cei cu vârsta de peste 65 de ani şi de trei ori mai mare pentru cei din ţările mai puţin bogate.

Cercetătorii au folosit date provenite de la brăţările de urmărire a somnului folosite de 47.000 de persoane pe parcursul a 7 milioane de nopţi şi în 68 de ţări. Studii anterioare au arătat că temperaturile în creştere dăunează sănătăţii, inclusiv prin creşterea numărului de atacuri de cord, sinucideri şi crize de sănătate mintală, precum şi accidente şi leziuni, dar şi prin reducerea capacităţii de muncă. 

S-a demonstrat, de asemenea, că un somn deficitar are aceste efecte, iar cercetătorii au declarat că studiul lor sugerează că somnul perturbat poate fi un mecanism cheie prin care căldura provoacă aceste efecte asupra sănătăţii.

Cercetătorii nu au găsit încă soluții

Îngrijorător este faptul că, potrivit cercetătorilor, datele lor nu au arătat niciun semn că oamenii sunt capabili să se adapteze la nopţile mai călduroase. 

Studiul, publicat în jurnalul One Earth, a analizat datele privind somnul şi vremea exterioară colectate între 2015 şi 2017 şi a constatat că temperaturile mai ridicate au redus somnul prin întârzierea debutului acestuia. Corpul oamenilor trebuie să se răcească în fiecare noapte când adorm, dar acest lucru este mai greu atunci când este mai cald. 

Femeile pot fi afectate mai mult, deoarece corpul lor se răceşte de obicei mai greu decât al bărbaţilor atunci când se culcă. De asemenea, femeile au în medie un nivel mai ridicat de grăsime subcutanată, ceea ce face ca răcirea să fie mai lentă.

Se ştie că persoanele în vârstă dorm mai puţin noaptea şi au o mai slabă reglare a temperaturii corporale, ceea ce poate explica susceptibilitatea lor. Persoanele din ţările mai sărace ar putea pierde mai mult somn, deoarece au mai puţin acces la dispozitive de răcire, cum ar fi obloanele de la ferestre, ventilatoarele şi aerul condiţionat. 

Somnul, afectat la nivel global

Cercetătorii au constatat că impactul nopţilor mai calde asupra somnului a fost observat în toate ţările, indiferent dacă acestea au un climat natural mai rece sau mai cald, impactul fiind clar atunci când temperaturile nocturne au depăşit 10 grade Celsius. 

Datele utilizate în cadrul studiului provin în principal din ţările mai bogate, deşi au fost incluse unele din India, China, Columbia şi Africa de Sud.

De asemenea, brăţările au avut tendinţa de a fi purtate de persoane mai puţin predispuse la perturbarea somnului de către temperaturile mai ridicate, cum ar fi bărbaţii de vârstă mijlocie, mai bogaţi.