- Femelele colibri adoptă podoaba masculilor pentru a evita competiția pentru colectarea nectarului, un exemplu remarcabil de imitație între sexe din aceeași specie.
- La pasărea colibri Jacobin, o specie comună în America Centrală și de Sud, penajul colorat al masculului îl deosebește în mod normal de cel al femelei, mai degrabă monoton.
- Cu toate acestea, 20% dintre aceste femele de colibri cresc imitând podoaba masculilor.
Unele dintre femelele de colibri adoptă penajul specific masculilor pentru a evita concurenţa acestora în timpul colectării nectarului din flori, iar această strategie reprezintă un exemplu remarcabil de mimetism practicat între sexele aceleiaşi specii, potrivit unui studiu publicat miercuri, scrie France 24.
La exemplarele de colibri-iacobin, o specie comună din America Centrală şi de Sud, penajul colorat al masculului se distinge de obicei de cel al femelei, care este mai degrabă tern. Cu toate acestea, 20% dintre aceste femele ajung să mimeze penajul masculilor.
25% din cele peste 350 de specii de colibri din lume au, de asemenea, unele femele care arată ca masculii
O astfel de ,,deghizare” îi descurajează pe masculi – care sunt foarte prompţi să alunge un concurent atunci când vine vorba despre accesul la nectarul florilor – să le atace, potrivit unui studiu publicat în revista de cercetări biologice Proceedings B, editată de Royal Society.
,,Femelele androcrome (cu penaj de mascul) îi imită pe masculi, mai agresivi, pentru a avea acces la nectar” , a declarat coordonatorul studiului, Jay Falk, cercetător la Facultatea de Biologie a Universităţii Washington din Statele Unite.
Mimetismul între specii este bine documentat, unele dintre ele adoptând aspectul caracteristic al alteia pentru a înşela, de exemplu, un prădător. Specii de fluturi inofensivi au adoptat astfel pe aripile lor motive colorate similare celor care apar la specii de fluturi toxici pentru păsări, pentru a le descuraja astfel să îi atace.
De această dată, cazul de mimetism – mai rar documentat în rândul femelelor – se manifestă în cadrul aceleiaşi specii şi are ca factor motivant dominaţia socială.
Ornitologii din echipa coordonată de Jay Falk au încercat să afle dacă femelele de colibri androcrome împing această ,,înşelăciune” şi mai departe, până în punctul unei asemănări fizice (dincolo de penaj) şi comportamentale. Răspunsul la această întrebare este negativ.
Sfârşitul stratagemei
La anumite specii, schimbarea aspectului între masculi este corelată cu schimbări fiziologice, indicând capacităţi sau comportamente distincte. Specii de vrabie arborează nuanţe ale penajului care sunt corelate cu o agresivitate mai mare sau mai mică, au precizat autorii studiului.
Cercetătorii au comparat caracteristicile fizice ale masculilor de colibri-iacobini cu cele ale femelelor androcrome şi heterocrome, deci care aveau un aspect fie similar, fie diferit de masculi.
Ornitologii au mers până într-acolo încât au supus exemplarele studiate unor teste de ,,explozivitate musculară„: au măsurat capacitatea acestor păsări minuscule, renumite pentru rapiditatea şi acrobaţiile lor aeriene, de a-şi lua zborul după ce le-au fost ataşate de corp câteva mici greutăţi.
Pe hârtie, nimic nu le-a diferenţiat pe cele două tipuri de femele, nici modul lor de hrănire, care este mult mai puţin teritorial decât cel al masculilor.
Astfel, femelele androcrome ,,obţin beneficiul de a apărea ca nişte masculi agresivi prin intermediul mimetismului, fără costul potenţial de a se şi comporta ca ei” , au precizat autorii studiului. Cu alte cuvinte, femela nu trebuie să facă un efort, muscular şi nervos, pentru a imita masculul, fiindu-i suficient doar să se ,,deghizeze„.
Această stratagemă funcţionează în mod normal cu condiţia ca un număr restrâns de femele să o utilizeze. Căci, altfel, masculii ar putea să îşi dea seama de acea înşelătorie, iar natura ar putea încerca să găsească o metodă de ripostă.
,,Presupunem că un punct de echilibru a fost atins în ceea ce priveşte valoarea adaptativă (care măsoară succesul speciei de a se reproduce) între femelele androcrome şi cele heterocrome” , a declarat Jay Falk.
Cercetătorii nu exclud nici ipoteza ca această specie să evolueze spre o asemănare perfectă între cele două sexe. Autorii studiului remarcă faptul că numeroase specii de colibri au deja un penaj unic.