- Muşchii noştri sunt de obicei paralizaţi în timpul somnului REM, când are loc cea mai mare parte a visării, ceea ce înseamnă că trupul nostru rămâne liniştit şi nemişcat.
- Cu toate acestea, la persoanele care suferă de o afecţiune rară numită tulburare de comportament în somnul REM (RBD), această paralizie temporară nu are loc, ceea ce le determină să îşi pună în scenă fizic visele.
- Tulburarea afectează 2-3% dintre adulţii cu vârsta de peste 60 de ani din ţările dezvoltate şi, în unele cazuri, poate fi un precursor al apariţiei bolii Parkinson.
Oamenii de ştiinţă au raportat o creştere de două până la patru ori a prevalenţei tulburării de punere în practică a viselor, prin care oamenii îşi pun în scenă fizic visele, în timpul pandemiei.
Muşchii noştri sunt de obicei paralizaţi în timpul somnului REM, când are loc cea mai mare parte a visării, ceea ce înseamnă că trupul nostru rămâne liniştit şi nemişcat. Cu toate acestea, la persoanele care suferă de o afecţiune rară numită tulburare de comportament în somnul REM (RBD), această paralizie temporară nu are loc, ceea ce le determină să îşi pună în scenă fizic visele.
„Aceştia pot da pumni sau îşi pot flutura braţele în aer, pot face mişcări de alergare sau chiar pot sări din pat, ceea ce poate duce uneori la rănirea lor sau a partenerului lor”, a declarat profesorul Yaping Liu de la Universitatea chineză din Hong Kong, care a condus cercetarea.
Având în vedere că fenomenul poate fi un indicator timpuriu al bolii Parkinson, este posibil ca virusul să fi declanşat modificări ale creierului care ar putea creşte riscul ca oamenii să dezvolte această afecţiune. Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat că ar putea fi, de asemenea, rezultatul stresului indus de pandemie şi că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora această legătură, potrivit The Guardian.
Tulburarea afectează 2-3% dintre adulţii cu vârsta de peste 60 de ani din ţările dezvoltate şi, în unele cazuri, poate fi un precursor al apariţiei bolii Parkinson.
Cum a afectat Covidul somnul și visele
Cercetătorii au examinat datele din studiul internaţional privind somnul în timpul Covidului, un sondaj online la care au participat 26.539 de persoane din 15 ţări. Printre întrebări, acesta a fost şi dacă li s-a spus sau au bănuit că îşi pun în scenă visele în timp ce dorm.
„Am constatat că prevalenţa comportamentului de punere în scenă a viselor a fost de două până la patru ori mai mare decât în studiile anterioare care au fost efectuate în populaţia generală în perioadele nepandemice”, a declarat Liu. „Mai mult, la acei subiecţi care au raportat un diagnostic Covid-19, aceasta a fost de două sau trei ori mai mare, în comparaţie cu subiecţii fără infecţie”.
Studiul lor, publicat în Journal of Sleep Research, a constatat că 8% dintre persoanele cu un diagnostic Covid-19 au experimentat în mod regulat fenomenul, faţă de 3% dintre cei care nu fuseseră niciodată infectaţi.
Cu toate acestea, nu a putut determina dacă aceste comportamente au apărut doar în timpul infecţiei propriu-zise sau au continuat după ce persoanele s-au vindecat de Covid.
Profesorul Adam Zeman, expert în tulburări de somn la Universitatea din Exeter, a declarat că această descoperire este intrigantă, dar ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. „Rata generală de punere în scenă a viselor detectată în cadrul studiului a fost extrem de ridicată, sugerând că o varietate de comportamente de somn diferite ar fi putut determina respondenţii să le raporteze”.
„Dacă Covid-19 creşte cu adevărat rata de punere în scenă a viselor, ar putea exista o varietate de explicaţii, de la anxietate la apnee obstructivă în somn”, a spus el, referindu-se la o afecţiune în care respiraţia unei persoane se opreşte şi începe în timpul somnului.
Fundaţia Sleep Foundation recomandă îndepărtarea obiectelor ascuţite, a dezordinii şi a mobilierului din jurul patului, iar dacă persoana respectivă împarte patul cu partenerul său, să ia în considerare posibilitatea de a dormi în paturi separate cât timp continuă comportamentul.