STUDIU. Înțelegerea minții și a comportamentului uman prin calcule matematice

• Un matematician a dezvoltat un model matematic care analizează comportamentul uman și poate depista minciunile.
• Analiza se bazează pe teorii despre comportamentul rațional al oamenilor în funcție de ce informații dețin.
• Modelul poate fi folosit pentru combaterea efectelor circulației informațiilor false și dezinformării.

Înțelegerea minții și a comportamentului uman se află în centrul psihologiei. Dar pentru a analiza modul în care comportamentul oamenilor se schimbă, psihologia este insuficientă, declară Dorje C Brody, doctor în matematică și profesor la Universitatea Surrey.

Noul său model, publicat în Frontiers in Psychology, este inspirat de lucrările matematicianului american din secolul al XIX-lea, Norbert Wiener. Subiectul este modul în care ne schimbăm percepțiile în timp atunci când trebuie să facem o alegere dintr-un set de alternative. Astfel de schimbări sunt generate de informațiile limitate pe care le analizăm înainte de a lua decizii. În timp, ele ne determină modelele comportamentale.

Pentru a înțelege aceste modele, avem nevoie de matematica procesării informațiilor. Starea de spirit a unei persoane este reprezentată de probabilitatea pe care aceasta o atribuie diferitelor alternative – la ce școală să își trimită copilul, cu ce candidat să voteze la alegeri.

Pe măsură ce colectăm informații parțiale, devenim mai puțin nesiguri. De exemplu, citind recenzii, devenim mai siguri cu privire la produsul pe care trebuie să-l cumpărăm. Această actualizare mentală este exprimată printr-o formulă matematică elaborată de savantul englez din secolul al XVIII-lea, Thomas Bayes. În esență, aceasta surprinde modul în care o minte rațională ia decizii prin evaluarea mai multor alternative incerte.

Utilitatea studierii comportamentului pentru statistică

Până în prezent, teoria a fost aplicată cu succes pentru a modelarea comportamentului piețelor financiare. Participanții la piață răspund la informații noi, ceea ce duce la modificări ale prețurilor acțiunilor. Studiul poate fi utilizat pentru a modela dinamica statisticilor sondajelor de opinie asociate cu o alegere sau un referendum. El poate genera o formulă a probabilității ca un anumit candidat să câștige alegerile viitoare, pe baza sondajelor actuale.

În această abordare „bazată pe informații”, comportamentul unei persoane – sau al unui grup – este dedus prin modelarea fluxului de informații. Astfel, este posibil să ne întrebăm ce se va întâmpla cu rezultatul alegerilor în cazul în care în circulație există „știri false” de o anumită amploare și frecvență.

Una dintre trăsăturile cheie ale actualizării Bayes este că fiecare alternativă, indiferent dacă este cea corectă, poate influența puternic comportamentul. Dacă nu avem o idee preconcepută, suntem atrași de toate aceste alternative, indiferent de meritele lor. Astfel, nu vom alege una pentru o perioadă lungă de timp fără informații suplimentare. Acesta este momentul în care incertitudinea este cea mai mare, iar o minte rațională va dori să reducă incertitudinea, pentru a alege mai ușor.

Dar dacă cineva are o convingere foarte puternică cu privire la una dintre alternative, atunci, indiferent ce spun informațiile, poziția sa nu se va schimba aproape deloc pentru o perioadă lungă de timp – este o stare plăcută de certitudine ridicată.

Un astfel de comportament este legat de noțiunea de „prejudecată de confirmare” – interpretarea informațiilor ca fiind o confirmare a opiniilor tale, chiar și atunci când acestea le contrazic de fapt. Acest lucru este considerat în psihologie ca fiind contrar logicii Bayes, reprezentând un comportament irațional. Dar noi arătăm că este, de fapt, o trăsătură perfect rațională, compatibilă cu logica Bayes – o minte rațională dorește pur și simplu o certitudine ridicată.

Mincinosul rațional

Această abordare poate descrie chiar și comportamentul unui mincinos patologic. Poate matematica să distingă minciuna de o neînțelegere reală? Se pare că răspunsul este „da”, cel puțin cu un nivel ridicat de încredere.

Dacă o persoană crede cu adevărat că o alternativă care este în mod evident adevărată este foarte puțin probabilă, atunci, într-un mediu în care sunt dezvăluite treptat informații parțiale despre adevăr, percepția sa se va îndrepta spre adevăr. Dacă are o credință puternică într-o alternativă falsă, percepția sa se va îndrepta încet către cea adevărată.

Dacă o persoană cunoaște adevărul, dar refuză să îl accepte – este un mincinos – atunci, conform modelului, comportamentul său este radical diferit. Acesta va alege rapid una dintre alternativele false și va afirma cu încredere că aceasta este adevărul. Pe măsură ce adevărul este dezvăluit și această poziție devine de nesusținut, vor alege rapid o altă alternativă falsă. Astfel, un mincinos rațional se va comporta într-un mod neregulat, ceea ce ne poate ajuta să îl identificăm.

Această abordare este eficientă în prezicerea statisticilor privind comportamentul viitor al oamenilor ca răspuns la dezinformare. Ea ne poate oferi un instrument pentru a analiza și contracara, în special, ramificațiile negative ale dezinformării.