- La fel ca antipsihoticele, medicamentele pentru greață acționează prin blocarea activității dopaminei în creier.
- O echipă de cercetători francezi și-a propus să estimeze riscul de accident vascular cerebral ischemic asociat cu utilizarea ADA într-un cadru real.
- Cercetătorii au constatat că noii utilizatori de ADA ar putea avea un risc de trei ori mai mare de accident vascular cerebral la scurt timp după începerea tratamentului.
Medicamentele cunoscute sub numele de antiemetice antidopaminergice (ADA), care sunt utilizate pe scară largă pentru a ameliora greața și vărsăturile cauzate de migrene, chimioterapie sau radioterapie, dar și după intervenții chirurgicale, sunt asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic, potrivit unui studiu publicat astăzi în The BMJ.
Rezultatele arată că toate cele trei ADA studiate (domperidona, metopimazina și metoclopramida) au fost asociate cu un risc crescut, în special în primele zile de utilizare, dar cea mai mare creștere a fost constatată pentru metopimazină și metoclopramidă. Cercetătorii sugerează că acțiunea potențială a ADA-urilor asupra fluxului sanguin către creier ar putea explica acest risc mai mare.
La fel ca antipsihoticele, ADA-urile sunt medicamente antidopaminergice – acționează prin blocarea activității dopaminei în creier. Antipsihoticele au fost asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic, dar nu se știe dacă acest risc s-ar putea extinde și la alte antidopaminergice, inclusiv la ADA.
Cât de real este riscul la accident vascular cerebral ischemic asociat cu utilizarea ADA?
Pentru a afla acest lucru, o echipă de cercetători din Franța, de la Inserm și Universitatea din Bordeaux (Centrul de sănătate a populației din Bordeaux) și de la CHU din Bordeaux, și-a propus să estimeze cât de mare poate fi acest risc de accident vascular cerebral ischemic asociat cu utilizarea ADA într-un context real.
Aceștia au identificat 2.612 pacienți din baza de date a sistemului de sănătate cu rambursare la nivel național din Franța (SNDS) cu un prim accident vascular cerebral ischemic între 2012 și 2016 și cel puțin o rambursare pentru domperidonă, metopimazină sau metoclopramid în cele 70 de zile anterioare accidentului vascular cerebral. Pacienții aveau o vârstă medie de 72 de ani și 34% erau bărbați.
Ei au comparat frecvențele acestor rambursări ADA între o perioadă de risc (zilele -14 până la -1 înainte de AVC) și trei perioade de referință potrivite (zilele -70 până la -57, -56 până la -43 și -42 până la -29 înainte de AVC).
Pacienții cu accident vascular cerebral au fost apoi grupați în funcție de vârstă, sex și factori de risc de accident vascular cerebral cu un grup de control sănătos format din 21.859 de persoane selectate aleatoriu care au primit, de asemenea, o ADA în aceeași perioadă de timp. Dintre pacienții cu accident vascular cerebral, 1.250 au primit un ADA cel puțin o dată în perioada de risc și 1.060 în perioadele de referință. În rândul grupului de control, 5.128 și 13.165 au primit un ADA cel puțin o dată în perioadele de risc și, respectiv, de referință.
Risc de accident vascular de trei ori mai mare pentru consumatorii medicamentelor de tip ADA
După luarea în considerare a factorilor potențial influenți, cercetătorii au constatat că noii utilizatori de ADA ar putea avea un risc de trei ori mai mare de accident vascular cerebral la scurt timp după începerea tratamentului.
Analizele ulterioare în funcție de vârstă, sex și antecedente de demență au arătat rezultate similare, bărbații prezentând cel mai mare risc (de 3,59 ori mai mare). Riscul a părut să crească pentru toate ADA, cea mai mare creștere fiind constatată pentru metopimazină (o creștere de 3,62 ori) și metoclopramidă (o creștere de 3,53 ori), ambele fiind medicamente care traversează bariera hemato-encefalică.
Cercetătorii subliniază unele limitări inerente studiilor bazate pe baze de date, cum ar fi lipsa de informații privind doza zilnică prescrisă sau durata ADA-urilor și subtipurile de accident vascular cerebral ischemic. Cu toate acestea, ei spun că rezultatele lor arată că riscul de accident vascular cerebral ischemic pare să fie asociat cu utilizarea ADA.
Și, deși sunt necesare cercetări suplimentare de inferență cauzală pentru a confirma această asociere în alte contexte, ei sugerează că riscul mai mare constatat pentru medicamentele care traversează bariera hemato-encefalică sugerează un potențial efect central, posibil printr-o acțiune asupra fluxului sanguin cerebral.