• Cercetătorii au căutat să înţeleagă mai bine evenimentele care s-au desfăşurat pe Pământ şi care au permis ca diverşi compuşi chimici să se unească.
  • Oamenii de știință au examinat materialul provenit din trei meteoriţi – unul care a căzut în 1950 lângă oraşul Murray din statul american Kentucky, unul care a căzut în 1969 lângă oraşul Murchison din statul australian Victoria şi unul care a căzut în 2000 lângă Tagish Lake.
  • Pământul s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.

O nouă examinare a meteoriţilor care au căzut în Statele Unite, Canada şi Australia întăreşte ideea că astfel de obiecte ar fi putut aduce pe Pământ, la începutul istoriei sale, ingrediente chimice vitale pentru apariţia vieţii. Anterior, oamenii de ştiinţă depistaseră pe aceşti meteoriţi trei dintre cei cinci compuși chimici necesari pentru a forma ADN, molecula care poartă instrucţiunile genetice în organismele vii, ARN şi molecula crucială pentru controlul acţiunilor genelor. Cercetătorii au declarat marţi că le-au identificat acum pe ultimele două, după ce au perfecţionat modul în care au analizat meteoriţii.

Spre deosebire de lucrările anterioare, metodele folosite de această dată au fost mai sensibile şi nu au folosit acizi puternici sau lichide fierbinţi pentru a extrage cele cinci componente, cunoscute sub numele de nucleobaze, potrivit astrochimistului Yasuhiro Oba de la Institutul de Ştiinţe la temperaturi scăzute al Universităţii Hokkaido din Japonia, autorul principal al studiului publicat în revista Nature Communications.

Nucleobazele sunt compuşi care conţin azot, cruciali în formarea structurii caracteristice ADN-ului, cu dublă spirală, potrivit Reuters

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Confirmarea originii extraterestre a unui set complet de nucleobaze care se găsesc în ADN şi ARN întăreşte teoria conform căreia meteoriţii ar fi putut fi o sursă importantă de compuşi organici necesari pentru apariţia primelor organisme vii de pe Pământ, potrivit astrobiologului şi coautorului studiului Danny Glavin de la Goddard Space Flight Center al NASA din Maryland. 

Oamenii de ştiinţă au căutat să înţeleagă mai bine evenimentele care s-au desfăşurat pe Pământ şi care au permis ca diverşi compuşi chimici să se unească într-un mediu acvatic cald pentru a forma un microb viu capabil să se reproducă. Formarea ADN-ului şi ARN-ului ar fi o etapă importantă, deoarece aceste molecule conţin, în esenţă, instrucţiunile pentru construirea şi funcţionarea organismelor vii. 

Mai sunt încă multe de învăţat despre etapele chimice care au dus la originea vieţii pe Pământ – primul sistem de autoreplicare”, a declarat Glavin. „Această cercetare adaugă cu siguranţă la lista de compuşi chimici care ar fi fost prezenţi în supa prebiotică (existentă înainte de apariţia vieţii) a Pământului timpuriu”.

Ce arată cercetarea

Cercetătorii au examinat materialul provenit din trei meteoriţi – unul care a căzut în 1950 lângă oraşul Murray din statul american Kentucky, unul care a căzut în 1969 lângă oraşul Murchison din statul australian Victoria şi unul care a căzut în 2000 lângă Tagish Lake din provincia canadiană British Columbia. Toți cei trei compuși sunt clasificați ca fiind condrite carbonacee, alcătuite din material stâncos despre care se crede că s-a format la începutul istoriei sistemului solar.

Acești compuși sunt bogați în carbon, meteoriţii Murchison şi Murray conţinând aproximativ 2% carbon organic în greutate, iar meteoritul Tagish Lake conţinând aproximativ 4% carbon organic. Carbonul este un constituent primar al organismelor de pe Pământ. 

Toţi cei trei meteoriţi conţin un amestec foarte complex de molecule organice, dintre care majoritatea nu au fost încă identificate”, a declarat Glavin. 

Pământul s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. În ”copilăria” sa, a fost bombardat de meteoriţi, comete şi alte materiale din spaţiu. Primele organisme de pe planetă au fost microbii primitivi din mările primordiale, iar cele mai vechi fosile cunoscute sunt specimene microbiene marine care datează de acum aproximativ 3,5 miliarde de ani, deşi există indicii de viaţă în fosile mai vechi. Este posibil ca cele două nucleobaze, numite citozină şi timină, recent identificate în meteoriţi să fi scăpat detecţiei în cadrul examinărilor anterioare, deoarece posedă o structură mai delicată decât celelalte trei, au declarat cercetătorii. 

Cele cinci nucleobaze nu ar fi fost singurii compuși chimici necesari pentru viaţă. Printre alte lucruri necesare se numărau: aminoacizii, care sunt componente ale proteinelor şi enzimelor; zaharurile, care fac parte din coloana vertebrală a ADN şi ARN; şi acizii graşi, care sunt componente structurale ale membranelor celulare. 

Este posibil ca rezultatele prezente să nu elucideze în mod direct originea vieţii pe Pământ”, a declarat Oba, „dar cred că ele pot îmbunătăţi înţelegerea noastră cu privire la inventarul de molecule organice de pe Pământul timpuriu, înainte de apariţia vieţii”.