- Cercetătorii publică concluziile unei cercetări în profunzime a relației alcool-demență.
- Demența afectează mai ales persoane vârstnice, prin deficiențe cognitive, de memorie, atenție, comunicare, raționament și de percepție vizuală.
- Consumul excesiv de alcool la vârstă mijlocie poate provoca efecte neurotoxice semnificative asupra creierului.
Într-un articol publicat recent, cercetătorii publică concluziile unei cercetări în profunzime a relației alcool-demență și analizează dacă anumite niveluri de consum de alcool sporesc riscul de demență, scrie News Medical.
Demența afectează mai ales persoane vârstnice, prin deficiențe cognitive, de memorie, atenție, comunicare, raționament și de percepție vizuală. Afectează calitatea vieții și impune severe limitări psihologice, sociale și economice.
Consumul excesiv de alcool la vârstă mijlocie poate provoca efecte neurotoxice semnificative asupra creierului. În comparație cu alți factori, ca hipertensiunea și diabetul, alcoolul în cantități dăunătoare este unul cu cel mai puternic risc de dezvoltare a demenței.
Studiile în populații au dat rezultate contradictorii. Unele au raportat că un consum redus sau moderat de alcool reduce riscul de demență în comparație cu abstinenții. Altele au raportat că alcoolul nu influențează riscul de demență.
Dar evaluarea studiilor observaționale indică o relație în J între alcool și demență. Mai concret, niveluri reduse de alcool aduc unele beneficii prin reducerea riscului de demență, în vreme ce consumul excesiv mărește riscul într-o manieră dependentă de doză.
Despre studiu
Cercetătorii au urmărit să ofere o înțelegere mai concisă a relației alcool-demență și să evidențieze limitările studiilor anterioare. Printre limitări erau lipsa unei standardizări a consumului de alcool și o reprezentare redusă a situației din țări cu venituri reduse și medii.
Au fost colectate date din 15 studii efectuate pe șase continente. Cele mai multe au provenit din țări bogate, iar cele mai sărace au fost Brazilia și Republica Congo.
Au fost studiați indivizi de peste 60 de ani, fiind excluși cei diagnosticați cu demență la momentul zero, cei fără diagnostic ulterior și cei fără consemnări ale consumului de alcool.
Pentru fiecare grup observat, consumul de alcool a fost standardizat în grame de etanol pur pe zi (g/zi), în funcție de tipul de băutură alcoolocă indicată. Cercetătorii au grupat băutorii în abstinenți (zero), consumatori ocazionali (sub 1,3 g/zi), ușor moderați (1,3-24,9 g/zi), moderați spre mult (25-44,9 g/zi) și semnificativi (peste 45 g/zi).
Rezultatele studiului
Au fost incluși 24.478 de indivizi, cu vârsta mediană de 71,8 ani la început, din care 58,3% femei și 54,2% băutori în mod curent.
Riscul de demență a fost mai mare printre abstinenți în comparație cu băutorii ocazionali, ușor-moderați și ridicat-moderați, ca și printre bărbați. Notabil, constatările au fost mai consistente pentru femei când au fost complet ponderate și s-au folosit modele de risc comparate. Dar în aceste situații nu s-au evidențiat asocieri între consumul de alcool și riscul de demență printre femei.
Nici abstinenții de-o viață, nici foștii băutori nu au avut riscuri diferite de demență, indiferent de sex, date demografice sau caracteristici clinice.
Băutorii moderați au fost asociați cu un risc redus de demență în comparație cu abstinenții de-o viață. Constatările au fost consistente la femei și bărbați și în modelele ponderate după factori.
Analizele în funcție de doze nu au arătat o diferență semnificativă a riscului de demență în funcție de cantitatea consumată la băutorii curenți. Nici în comparația dintre bărbați și femei în funcție de cantitate nu a existat o diferență, atunci când s-au luat în calcul caracteristicile clinice și demografice.
Riscul de demență nu a diferit între băutorii zilnici și cei ocazionali. La fel, în comparația dintre abstinenții de-o viață și băutorii curenți.
Analizele în funcție de continent ale asocierii dintre consumul de alcool și riscul de demență au relevat relații non-liniare pentru Europa, America de Nord și Asia (Coreea de Sud); dar diferențele statistice nu au fost semnificative.
Printre băutorii curenți, consumul ușor-moderat a fost asociat cu un risc mai redus de demență la europeni față de băutorii ocazionali. Consumul de alcool nu are influență asupra riscului în Asia.
Concluzii
Rezultatele studiului au sugerat că abstinența la alcool poate mări riscul de demență provenită din toate cauzele. Nu au existat nici dovezi care să sugereze că volumul de alcool consumat influențeză riscul de demență.
Cercetătorii au subliniat că rezultatele lor trebuie văzute în corelație cu cele publicate în legătură cu asocierea dintre consumul moderat de alcool și sănătatea deficitară a creierului, precum și cu alte afecțiuni (cancer).
Astfel, rezultatele studiului nu trebuie văzute ca o încurajare a consumului de alcool și contrare recomandărilor actuale privind reducerea consumului de alcool după vârsta de 60 de ani, care este o abordare eficientă pentru reducerea riscului de demență.
În același timp, trebuie avute în vedere anumite limitări ale prezentului studiu. De exemplu, participanții și-au raportat singuri consumul de alcool, care ar putea fi subapreciat.
Nici tipul de alcool nu a fost precizat în fiecare grup. Aplicabilitatea studiului poate fi limitată și având în vedere vârstele înaintate ale participanților.