- Anumite trăsături de personalitate pot fi un factor cheie pentru a determina dacă oamenii dezvoltă anumite tulburări cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
- Faptul de a fi mai conștiincios și mai extrovertit ține la distanță deteriorarea cognitivă ușoară, în timp ce un nivel mai ridicat de neuroticism crește șansele de declin cognitiv.
- Neuroticismul este o trăsătură de personalitate care afectează modul în care o persoană face față stresului.
Anumite trăsături de personalitate pot fi un factor cheie pentru a determina dacă oamenii dezvoltă sau nu tulburări cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
Advertisment
Faptul de a fi mai conștiincios și mai extrovertit ține la distanță deteriorarea cognitivă ușoară, în timp ce un nivel mai ridicat de neuroticism crește șansele de declin cognitiv, potrivit unui studiu publicat, luni, în Journal of Personality and Social Psychology.
Neuroticismul este o trăsătură de personalitate care afectează modul în care o persoană face față stresului.
Recomandări
„Trăsăturile de personalitate reflectă modele relativ durabile de gândire și comportament, care pot afecta, în mod cumulativ, implicarea în comportamente și modele de gândire sănătoase și nesănătoase de-a lungul vieții”, a declarat, într-un comunicat, autorul principal, Tomiko Yoneda, un student postdoctoral în psihologie la Universitatea Victoria din Canada.
„Acumularea de experiențe, de-a lungul vieții, poate contribui la susceptibilitatea anumitor boli sau tulburări, cum ar fi tulburările cognitive ușoare sau poate contribui la diferențele individuale în ceea ce privește capacitatea de a rezista la schimbările neurologice legate de vârstă”, a spus ea.
În timp ce această asociere este observată în practica clinică, este greu de știut care este „oul sau găina”, a declarat Dr. Richard Isaacson, directorul Clinicii de prevenire a bolii Alzheimer din cadrul Centrului pentru sănătatea creierului de la Colegiul Schmidt de medicină al Universității Florida Atlantic.
„Trăsăturile specifice pot crește riscul din cauza unei vieți întregi de comportamente care predispun o persoană la dezvoltarea declinului cognitiv sau a bolii Alzheimer sau ar putea exista mai mult un rol biologic direct legat de patologia timpurie a bolii”, a declarat Isaacson, care nu a fost implicat în studiu.
„Neuroticismul este o trăsătură care îmi vine în minte, iar analizele din trecut au arătat, de asemenea, acest lucru.”, a spus el într-un e-mail. „Nu este clar dacă calea stresului/neuroinflamării conduce acest lucru. Un biomarker nu există cu adevărat pentru acest lucru, așa că este greu de dovedit”.
Trăsături cheie ale personalității
Studiul a analizat personalitățile a aproape două mii de persoane care au participat la „Rush Memory and Aging Project”, un studiu asupra adulților în vârstă din zona Chicago, care a început în 1997. Studiul a examinat rolul a trei trăsături cheie de personalitate – „conștiinciozitatea”, „extraversiunea” și „neuroticismul” – asupra modului în care oamenii au rezistat declinului cognitiv la vârste mai înaintate.
Persoanele nevrotice abordează viața într-o stare de anxietate și furie, iar, adesea, văd frustrările minore ca fiind iremediabil copleșitoare sau amenințătoare.
Persoanele cu un nivel ridicat la conștiinciozitate tind să fie mai capabile să se autodisciplineze, sunt organizate și orientate spre obiective, a spus Yoneda, în timp ce extrovertiții sunt entuziaști în ceea ce privește viața și sunt, adesea, asertivi și extrovertiți.
„Persoanele cu un scor ridicat la conștiinciozitate sau cu un scor scăzut la neuroticism au fost semnificativ mai puțin susceptibile de a dezvolta tulburări cognitive ușoare pe parcursul studiului”, a declarat Yoneda.
Fiecare șase puncte suplimentare pe care o persoană le obținea pe o scală de conștiinciozitate a fost „asociată cu un risc cu 22% mai mic de a trece de la o funcționare cognitivă normală la o deficiență cognitivă ușoară”, a spus Yoneda.
Acest lucru s-ar putea traduce prin faptul că o persoană în vârstă de optzeci de ani cu un nivel ridicat de conștiinciozitate ar putea trăi încă doi ani în plus fără probleme cognitive, în comparație cu cei care au obținut un scor scăzut la capitolul conștiinciozitate, potrivit studiului.
Faptul de a fi mai extrovertit și mai implicat social pare să ofere un an în plus de viață fără demență, potrivit studiului.
Cu toate acestea, pe măsură ce nivelul de neuroticism creștea, și riscul de a trece la declin cognitiv era mai ridicat. Fiecare șapte puncte în plus pe scală „a fost asociat cu un risc crescut cu 12%”, a spus Yoneda, ceea ce s-ar putea traduce prin pierderea a cel puțin un an de cogniție sănătoasă.
Acest studiu nu este primul care arată o legătură între personalitate și funcția creierului. Cercetări anterioare au arătat că persoanele care sunt mai deschise la experiențe, mai conștiincioase și mai puțin nevrotice au performanțe cognitive mai bune la teste și înregistrează un declin cognitiv mai mic în timp.
Partenerii noștri