STUDIU. Teoria Jocurilor Frumoase. Cum poate fi folosită matematica pentru a rezolva conflictele umane

• Teoria jocurilor este un concept matematic care urmărește să prezică rezultatele și soluțiile la o problemă în care interacționează părți cu interese conflictuale, suprapuse sau mixte.
• Teoria jocurilor a luat naștere în anii 1940 în domeniul economiei.
• Jocul îi va conduce pe toți spre o soluție optimă sau echilibru.

Matematica teoriei jocurilor este utilizată pentru a prezice rezultatele în situații de conflict. În prezent, ea este adaptată prin intermediul big data pentru a rezolva probleme extrem de controversate între oameni și mediu. Teoria jocurilor este un concept matematic care urmărește să prezică rezultatele și soluțiile la o problemă în care interacționează părți cu interese conflictuale, suprapuse sau mixte.

În teorie, „jocul” îi va conduce pe toți spre o soluție optimă sau „echilibru”. Acesta promite o abordare științifică pentru a înțelege modul în care oamenii iau decizii și ajung la compromisuri în situații reale.

Teoria jocurilor a luat naștere în anii 1940 în domeniul economiei. Filmul premiat cu Oscar A Beautiful Mind (2001) este despre viața matematicianului John Nash (interpretat de Russell Crowe), care a primit Premiul Nobel pentru Științe Economice în 1994 pentru activitatea sa în acest domeniu.

Deși conceptul există de mai multe decenii, diferența acum este dată de capacitatea de a-l încorpora în algoritmi, jocuri și aplicații bazate pe calculator pentru a-l aplica pe scară mai largă, a declarat profesorul Nils Bunnefeld, cercetător în domeniul social și al mediului la Universitatea din Stirling, Marea Britanie. Acest lucru este valabil mai ales în era big data.

„Teoria jocurilor, ca idee teoretică, există de mult timp pentru a arăta soluții la problemele de conflict”, a spus el. „Vedem cu adevărat potențialul de a muta acest lucru pe un computer pentru a profita la maximum de datele care pot fi colectate, dar și pentru a ajunge la mult mai multe persoane”.

Conflicte de conservare

Profesorul Bunnefeld a condus proiectul ConFooBio, finanțat de UE, care a aplicat teoria jocurilor la scenarii în care oamenii se aflau în conflict cu privire la resurse și la mediu. Echipa sa a dorit să dezvolte un model pentru a prezice soluții la conflictele dintre securitatea alimentară și biodiversitate.

„Punctul de plecare a fost că, atunci când avem două sau mai multe părți aflate în conflict, ce ar trebui să facem, de exemplu, cu terenurile sau cu resursele naturale? Ar trebui să producem mai multă hrană? Sau ar trebui să protejăm o anumită zonă pentru biodiversitate?”, a spus el.

Echipa s-a concentrat asupra a șapte studii de caz, de la conflicte care implică fermierii și conservarea gâștelor în Scoția, până la conflicte legate de elefanți și atacul asupra culturilor în Gabon. ConFooBio a desfășurat peste 300 de ateliere de joc cu peste 900 de persoane în numeroase locații, inclusiv în Gabon, Kenya, Madagascar, Tanzania și Scoția.

Provocări ecologice

Profesorul Bunnefeld și-a dat seama că a devenit necesar să se facă un pas înapoi de la teoria pură a jocurilor și să construiască în schimb jocuri mai complexe pentru a încorpora provocările ecologice cu care se confruntă lumea în prezent, cum ar fi schimbările climatice. De asemenea, a devenit necesar să se adopte o abordare bazată mai mult pe oameni decât se planificase inițial, pentru a direcționa mai bine jocurile.

„Printre participanți s-au numărat persoane direct implicate în aceste conflicte și, în multe cazuri, care erau foarte nefericite”, a declarat profesorul Bunnefeld. „Prin intermediul jocurilor, am obținut un grad ridicat de implicare din partea comunităților, chiar și din cele în care conflictul este ridicat, iar oamenii pot fi reticenți în a se implica în cercetare. Am arătat că oamenii sunt capabili să rezolve conflictele atunci când au încredere unii în alții și au un cuvânt de spus, precum și atunci când primesc plăți adecvate pentru eforturile de conservare”.

Echipa a dezvoltat un cadru de modelare pentru a prezice rezultatele gestionării faunei sălbatice pe fondul conflictelor. Disponibil gratuit, acesta a fost descărcat de mii de ori de pe site-ul ConFooBio.

Joc de conservare

Cercetătorii au creat, de asemenea, un joc accesibil despre conservare, numit„ „Crops vs. Creatures”, în care jucătorii decid între o serie de opțiuni, de la împușcarea creaturilor până la alocarea habitatului pentru conservare.

Profesorul Bunnefeld speră ca aceste tipuri de jocuri să devină tot mai disponibile în general prin intermediul magazinelor de aplicații – cum ar fi unul despre conflictele din domeniul biodiversității și al justiției energetice, în cadrul unei inițiative separate la care lucrează, numită Beacon Project. „Dacă le spuneți oamenilor că aveți un joc interesant sau un model complex, cu care dintre acestea se vor implica? Cred că răspunsul este destul de simplu”, a spus el.

„În cadrul proiectului ConFooBio, am reușit să arătăm că noile noastre modele și algoritmi se pot adapta la situații noi și pot răspunde la schimbările sociale și de mediu”, a adăugat profesorul Bunnefeld. „Modelele noastre sunt utile pentru a sugera modalități de gestionare a conflictelor dintre părțile interesate cu obiective concurente”.

Dinamica rețelelor sociale

Un alt proiect, Odycceus, a exploatat elemente ale teoriei jocurilor pentru a investiga ce ne pot spune mediile sociale despre dinamica socială și pentru a ne ajuta, eventual, la detectarea timpurie a conflictelor sociale emergente.

Aceștia au analizat limbajul, conținutul și opiniile din discuțiile din social media folosind instrumente de date. Astfel de instrumente sunt necesare pentru a analiza cantitatea imensă de informații din discursul public, a explicat Eckehard Olbrich, coordonatorul proiectului Odycceus și fizician la Institutul Max Planck pentru Matematică în Științe din Leipzig, Germania.

Munca sa este parțial motivată de încercarea de a înțelege motivele care stau la baza polarizării opiniilor și a creșterii mișcărilor populiste, precum organizația de extremă dreapta Pegida, care a fost fondată în orașul său natal, Dresda, în 2014.

Echipa a creat o varietate de instrumente accesibile cercetătorilor prin intermediul unei platforme deschise cunoscute sub numele de Penelope. Printre acestea se numără instrumente precum Twitter Explorer, care le permite cercetătorilor să vizualizeze conexiunile dintre utilizatorii Twitter și subiectele de actualitate pentru a ajuta la înțelegerea modului în care evoluează dezbaterile din societate.

Printre altele, se numără două aplicații participative cunoscute sub numele de Observatorul de opinii și Facilitatorul de opinii, care permit oamenilor să monitorizeze dinamica situațiilor de conflict, de exemplu, ajutând la interconectarea articolelor de știri care conțin concepte conexe.