STUDIU. Vechea civilizație mayașă a fost destabilizată din cauza algelor toxice din rezervele de apă

• Substanțe chimice numite cianotoxine, care fac ca unele flori de alge să fie otrăvitoare, au fost conservate în sedimentele de pe fundul lacului Amititlán din Guatemala centrală – împreună cu pigmenți verzi care înregistrează prezența algelor.
• Mayașii erau preocupați de rezervoarele de apă contaminate încă din anul 200 e.n., spune Liwy Grazioso, arheolog la Universidad de San Carlos din Guatemala, care nu a fost implicată în noul studiu.
• Oamenii de știință de astăzi abia încep să înțeleagă amploarea problemelor legate de calitatea apei în perioada de instabilitate mayașă. Deoarece în această perioadă au existat secete generalizate, spune Waters, cantitatea de apă a fost studiată mai mult decât calitatea.

Civilizația mayașă se întindea cândva pe sute de kilometri de-a lungul Mesoamericii și a Peninsulei Yucatán, cu orașe pline de viață, o economie înfloritoare și o scenă artistică și culturală în plină expansiune.

Însă, între secolele VIII și X, a suferit fluctuații bruște ale populației, conflicte tot mai mari și centre urbane abandonate. Arheologii și alți cercetători au luat în considerare degradarea peisajului, vulcanii și seceta ca posibile cauze ale acestei instabilități dramatice în întreaga societate mayașă, scrie Scientific American.

În cadrul unui studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences USA, cercetătorii au cercetat fundul unui lac din apropierea vechiului oraș mayaș Kaminaljuyú pentru a investiga un alt posibil factor de stres: algele dăunătoare din rezervele de apă.

Alge toxice descoperite în apă

Substanțe chimice numite cianotoxine, care fac ca unele flori de alge să fie otrăvitoare, au fost conservate în sedimentele de pe fundul lacului Amititlán din Guatemala centrală – împreună cu pigmenți verzi care înregistrează prezența algelor.

Autorul principal al studiului, Matthew Waters, limnolog la Universitatea Auburn, și colegii săi au prelevat o probă de 5,5 metri din noroiul din fundul lacului și au descoperit o înregistrare de 2.100 de ani de înflorire a algelor, posibil cauzată de scurgerile provenite de la așezările și fermele din bazinul hidrografic. Descoperirile sugerează că aceste înfloriri toxice ar fi rivalizat cu omologii lor moderni.

În lacul Amititlán (care găzduiește frecvent în prezent proliferări de alge dăunătoare), concentrațiile de cianotoxine au crescut pe toată perioada în care civilizația mayașă a atins – și apoi a scăzut de la – apogeu. Un studiu anterior a arătat prezența algelor antice într-un lac din apropierea orașului mayaș Tikal, dar Waters spune că cel al echipei sale este primul care oferă dovezi definitive ale cianotoxinelor.

Apa le-a dat bătăi de cap constant mayașilor

Mayașii erau preocupați de rezervoarele de apă contaminate încă din anul 200 e.n., spune Liwy Grazioso, arheolog la Universidad de San Carlos din Guatemala, care nu a fost implicată în noul studiu. „Ei știau din observarea naturii că existau episoade în care apa nu avea o calitate bună”, spune ea, „așa că au adus nisip de la 30 de kilometri distanță pentru a crea un sistem de filtrare”.

Oamenii de știință de astăzi abia încep să înțeleagă amploarea problemelor legate de calitatea apei în perioada de instabilitate mayașă. Deoarece în această perioadă au existat secete generalizate, spune Waters, cantitatea de apă a fost studiată mai mult decât calitatea. Înfloriturile nu au fost, probabil, singure responsabile pentru instabilitatea societății, notează el – dar existența unor rezervoare toxice în mijlocul secetelor nu ar fi putut ajuta.

Împreună cu cercetările privind compoziția algelor antice, adaugă Waters, studiul „începe să construiască un caz în care calitatea și potabilitatea apei trebuie adăugate la lista factorilor de stres de mediu” asupra civilizației mayașe. Istoria lacului Amititlán ne reamintește cu tărie că trebuie să gestionăm cu atenție atât terenul, cât și apa, pentru a evita capcanele trecutului.