Trăsătura de personalitate care îi deosebește pe oamenii geniali de cei obișnuiți

• Dr. Grant Hilary Brenner este psihiatru și membru al Asociației Americane de Psihiatrie.
• El a scris un articol în Psychology Journal în care vorbește despre înzestrare.
• „Copiii geniali sunt adesea stigmatizați, etichetați ca fiind ciudați sau antisociali și sunt mai predispuși să fie hărțuiți sau excluși”, a explicat psihiatrul.

Dr. Grant Hilary Brenner este psihiatru și membru al Asociației Americane de Psihiatrie. El a scris un articol în Psychology Journal în care vorbește despre înzestrare.

„Indivizii înzestrați și cei care nu sunt înzestrați se confruntă cu lupte dificile, care adesea nu se manifestă decât mai târziu în viață, deși, din ce în ce mai mult, munca asupra copiilor „profund înzestrați” creează spațiu pentru ca aceștia să se dezvolte mai devreme în mediile educaționale tradiționale”, spune Brenner.

„Copiii geniali sunt adesea stigmatizați, etichetați ca fiind ciudați sau antisociali și sunt mai predispuși să fie hărțuiți sau excluși”, a explicat psihiatrul. „Deoarece talentul este prost înțeles, mediile educaționale, sociale și profesionale pot contribui la problemele sociale prin faptul că nu reușesc să ofere un cămin pentru astfel de persoane. De asemenea, spre deosebire de cei cu diferențe de învățare tradiționale, este mai dificil să vezi unde poate crea provocări talentul, când există atât de multe aspecte pozitive”, adaugă el.

„Potrivit Institutului Davidson, persoanele înzestrate prezintă următoarele tendințe: înțelegere rapidă, înțelegere intuitivă a elementelor fundamentale, tendință spre complexitate, nevoia de precizie, așteptări ridicate, interese divergente și un simț al umorului excentric”, explică expertul.

„În general, aceștia prezintă o „dezvoltare asincronă”, fiind remarcabil de avansați în anumite domenii, în timp ce în alte domenii sunt în medie sau în urmă. Este dificil să știi unde se încadrează, iar mijloacele educaționale nu sunt adesea concepute pentru a se adapta la diferențele lor. Mai ales în cazul copiilor mai mici, aspectul tineresc se ciocnește cu abilitățile avansate, ceea ce face ca pentru unii profesori să fie dificil să răspundă”, reflectă medicul.

„Deși există multe lucruri care contribuie la talent, inclusiv diferite tipuri de inteligență, factori genetici și educație, un domeniu cheie de interes este personalitatea. Persoanele talentate arată diferit în ceea ce privește personalitatea în comparație cu persoanele „non-dotate”?”, întreabă Brenner.

Studiul

„În revista High Ability Studies, cercetătorii Ogurlu și Özbey (2021) realizează o meta-analiză a literaturii de specialitate privind personalitatea și talentele pentru a vedea unde se încadrează trăsăturile de personalitate Big 5, respectiv extraversiunea, conștiinciozitatea, deschiderea spre experiență, neuroticismul și agreabilitatea”, spune Brenner.

„Ei au analizat mai multe baze de date pentru a găsi articole de cercetare care să îndeplinească criterii stricte pentru a fi incluse în analiza lor comună, reducând 103 citări la un grup final de 13 studii de înaltă calitate pentru analiză. Ei au identificat 83 de factori legați de înzestrare, vârstă, sex și personalitate în eșantionul final de aproape 8.000 de persoane, inclusiv 3.244 de persoane înzestrate”, a adăugat medicul.

„Folosind metode statistice sofisticate, ei au comparat măsurile de personalitate între grupurile de persoane dotate și cele care nu sunt dotate, pentru a vedea ce trăsături de personalitate se corelează semnificativ cu talentul. Nu au existat diferențe semnificative între grupurile de supradotați și non-dotați în ceea ce privește agreabilitatea, extraversiunea, conștiinciozitatea sau neuroticismul. Cu toate acestea, deschiderea la experiență a fost mai puternic corelată cu talentul, cu un efect moderat de mare. În plus, au descoperit că alți factori, precum vârsta, sexul, eșantionul de studiu individual și locația geografică, nu au explicat talentul sau relația dintre receptivitate și talent”, spune Brenner.

„Deschiderea către experiență este o componentă cheie a inteligenței, contribuind la creativitate și la capacitatea de a lua în considerare mai multe opțiuni și perspective în abordarea vieții, în rezolvarea problemelor și în înțelegerea situațiilor complexe. Receptivitatea se potrivește cu înclinația observată la persoanele înzestrate pentru complexitate și gândire divergentă, precum și cu capacitatea remarcabilă și uneori uimitoare a persoanelor înzestrate de a vedea lucruri pe care alții nu le-ar observa sau chiar nu și le-ar imagina. Ca să nu mai vorbim de simțul umorului deosebit, care poate fi o sabie cu două tăișuri”, explică el.

„O altă implicație importantă a acestui studiu este că, deși persoanele talentate sunt uneori stereotipate ca având personalități ciudate sau inadaptate, trăsăturile mai puțin sociale, inclusiv extraversiunea mai mică, agreabilitatea mai mică și neuroticismul mai mare, nu au fost corelate cu talentul. În mod interesant, conștiinciozitatea nu a fost asociată cu talentul, deși este asociată în mod independent cu performanța la locul de muncă și în mediul academic. Faptul de a fi înzestrat nu garantează succesul, dar contribuie atunci când este gestionat în mod corespunzător”, spune medicul.

Cercetările sugerează că este posibil să se schimbe personalitățile în direcțiile dorite. Multe abordări educaționale îmbogățite includ o pedagogie menită să cultive imaginația, creativitatea și gândirea laterală. Pot adulții să aleagă să își lărgească orizonturile sau să mențină o viziune îngustă, sau această alegere este ea însăși în primul rând o funcție a capacității de receptivitate? Motivațiile externe de creștere a receptivității, de exemplu, întâlnirea cu o persoană mai deschisă sau dorința de a avansa profesional, îi pot determina pe oameni să încerce lucruri noi mai mult decât ar face-o dacă ar fi lăsați să se descurce singuri.

„Cercetările viitoare pot examina intervențiile pentru a înțelege dacă deschiderea minții poate fi dobândită, dacă se dorește. Cercetările privind înzestrarea sunt importante pentru a risipi miturile și stigmatizarea care constituie bariere în calea persoanelor înzestrate, care se dezvoltă pe tot parcursul vieții, precum și pentru a ajuta la dezvoltarea și furnizarea resurselor necesare pentru ca societatea să beneficieze mai bine de persoanele înzestrate, prin fundamentarea politicilor și practicilor educaționale”, conchide expertul.