Un cercetător NASA a descoperit accidental pe Lună craterul McGetchin, considerat cel mai mare crater nou identificat în Sistemul Solar

• Craterul s-a format între 11 aprilie și 22 mai 2024, după ce un asteroid sau o cometă de dimensiunea unei clădiri cu trei până la șase etaje a lovit suprafața Lunii.
• Impactul a creat un crater cu un diametru de aproximativ 222 de metri și o adâncime de 43 de metri, iar oamenii de știință estimează că un eveniment de asemenea amploare are loc pe Lună aproximativ o dată la un secol sau chiar mai rar.
• Cercetătorii au identificat și o zonă de aproximativ 6,4 kilometri în jurul craterului, unde temperatura nocturnă este cu circa 9°C mai scăzută. Impactul a afânat stratul de regolit, iar suprafața reține astfel mai puțină căldură.
• Descoperirea a fost posibilă datorită imaginilor colectate de Lunar Reconnaissance Orbiter, care orbitează Luna de peste 17 ani. Misiunea NASA a identificat până acum cel puțin 1.000 de cratere noi și aproximativ 100.000 de alte modificări ale suprafeței lunare.

O verificare de rutină a imaginilor transmise de NASA a dus la o descoperire spectaculoasă: cercetătorii au identificat cel mai mare crater format recent pe Lună și, potrivit oamenilor de știință, cel mai mare crater nou observat până acum în Sistemul Solar.

Descoperirea îi aparține lui Robert Wagner, specialist în procesarea imaginilor, care analiza o hartă uriașă a suprafeței lunare. O zonă neobișnuit de luminoasă, înconjurată de un halou întunecat, i-a atras atenția. Compararea imaginilor realizate înainte și după momentul impactului a confirmat apariția unui crater nou.

Craterul, numit McGetchin în onoarea cercetătorului lunar Tom McGetchin, s-a format pe marginea estică a Lunii între 11 aprilie și 22 mai 2024. Un asteroid sau o cometă cu dimensiunea estimată a unei clădiri cu trei până la șase etaje a lovit suprafața lunară și a creat o formațiune cu un diametru de aproximativ 222 de metri și o adâncime de 43 de metri.

Dimensiunea impactului este neobișnuită. Cercetătorii estimează că un eveniment de această amploare are loc pe Lună aproximativ o dată la un secol sau chiar mai rar. Lipsa unei atmosfere permite rocilor spațiale să ajungă direct la suprafață, însă cele mai multe obiecte care lovesc Luna sunt mult mai mici.

Observațiile realizate ulterior cu instrumentele Lunar Reconnaissance Orbiter au scos la iveală și alte efecte ale impactului. În jurul craterului s-a format o zonă cu un diametru de aproximativ 6,4 kilometri, unde temperatura este cu circa 9 grade Celsius mai scăzută în timpul nopții decât în zonele învecinate. Impactul a afânat regolitul lunar, iar materialul mai puțin dens pierde căldura mai ușor.

Descoperirea a fost posibilă datorită misiunii NASA Lunar Reconnaissance Orbiter, care studiază Luna de peste 17 ani. Nava spațială a identificat până acum cel puțin 1.000 de cratere noi și a detectat aproximativ 100.000 de alte modificări ale suprafeței lunare.

Cercetătorii au folosit imaginile realizate de camerele LRO pentru a compara aceeași zonă în momente diferite. După ce software-ul a semnalat modificarea, imaginile de înaltă rezoluție au permis verificarea craterului McGetchin și analiza efectelor produse de impact asupra terenului din jur.