- Stimularea cerebrală profundă sau DBS ar putea ajuta cu depresie care rezistă altor tratamente.
- Electrozi implantați în creier trimit impulsuri electrice direcționate în zona cortexului.
- Neuronii comunică folosind semnale electrice și chimice.
După ce primul om cu implantul Neuralink a început să controleze un mouse cu gândurile sale, conform spuselor lui Elon Musk, o altă inovație promite să trateze depresia este stimularea cerebrală prin implantarea electrozilor în creier.
Cum ajută această stimulare cerebrală?
Cercetătorii spun că tratamentul ar putea ajuta cu depresia care rezistă altor tratamente. În prezent această stimulare este aprobată pentru afecțiuni precum boala Parkinson și epilepsia, dar medicii speră că va deveni disponibil și pentru depresie în curând.
Un caz concret este cel al lui Emily Hollenbeck care a trăit cu o depresie profundă, recurentă, pe care a asemănat-o cu o gaură neagră, din care nu putea ieși și o lăsa în incapacitatea de se mai mișca. Cum boala știa că o poate ucide a decis să încerce un tratament experimental mai ales că cei 2 părinți și-au luat viața.
În ce constă mai exact acest experiment?
Constă în implantarea unor electrozi în creier care trimit impulsuri electrice direcționate, la fel ca un stimulator cardiac dar pentru creier. Emily a suferit o intervenție pe creier sub anestezie. Acesteia i s-au pus niște niste electrozi în zona cortexului care este răspunzătoare cu controlul emoțiilor și tristețea.
Electrozii sunt conectați printr-un fir intern la un dispozitiv plasat sub piele în pieptul ei, care controlează cantitatea de stimulare electrică și oferă impulsuri constante de joasă tensiune. Medicii spun că stimularea ajută, deoarece electricitatea vorbește limbajul creierului. Neuronii comunică folosind semnale electrice și chimice.
În creierul normal, activitatea electrică reverberează nestingherit în toate zonele, într-un fel de dans. În depresie, dansatorii rămân blocați în circuitele emoționale ale creierului. Stimularea dezlipește circuitul, permițând creierului să facă ceea ce ar face în mod normal.
Însă unii medici sunt sceptici, indicând potențiale complicații, cum ar fi sângerare, accident vascular cerebral sau infecție după operație.
Citește și