• Cassiopeia este o nebuloasă situată la aproximativ 11.000 de ani lumină de Pământ. Este una dintre cele mai apropiate rămășițe de supernove de planeta noastră.
  • Norul de gaz are o lățime de aproximativ 16 ani-lumină. Este alcătuit din hidrogen și alte gaze rămase de la steaua originală.
  • Cercetătorii spun că unda de șoc a supernovei originale încă mai străbate norul.

Cercetătorii au descoperit recent că o supernovă bizară explodează în direcția greșită. Un nou studiu al Cassiopeia A arată că o secțiune a norului de gaz se prăbușește în interiorul său în ceea ce cercetătorii numesc o „supernovă cu șoc invers”.

Cassiopeia este o nebuloasă situată la aproximativ 11.000 de ani lumină de Pământ. Este una dintre cele mai apropiate rămășițe de supernove de planeta noastră. Norul de gaz are o lățime de aproximativ 16 ani-lumină. Este alcătuit din hidrogen și alte gaze rămase de la steaua originală. Cercetătorii spun că unda de șoc a supernovei originale încă mai străbate norul.

Modelele supernovei spun că undele de șoc ar trebui să se extindă uniform spre exterior, ca un balon care se umflă. Cu toate acestea, cercetătorii au observat că o secțiune pare să explodeze în sine. Cercetătorii cercetează mai în profunzime supernova cu șocuri inverse într-un studiu recent aprobat pentru publicare în The Astrophysical Journal. Lucrarea este disponibilă în prezent pe arXiv, un server de preprinturi.

Recomandări

CANDIDATUL COALIȚIEI
UK STĂ RĂU LA ECONOMIE
UNDE SCHIEZI?
CINE CONDUCE ROMÂNIA
CIOLACU RĂMÂNE PREMIER
CINE CONDUCE ROMÂNIA?

Echipa a analizat mișcările undelor de șoc cu ajutorul datelor capturate de Observatorul cu raze X Chandra al NASA. Chandra a capturat anterior imagini uimitoare ale centrului Căii Lactee. Ei au descoperit că, în ultimii 19 ani, regiunea vestică a undei de șoc s-a retras în loc să se extindă. Ceea ce este și mai intrigant, însă, este că au descoperit că unele părți ale supernovei de șoc invers continuă să se extindă ca și restul supernovei.

Ce ar putea cauza această explozie inversă?

Expansiunea din Cassiopeia A nu se potrivește cu modelele pe care le avem despre supernove. Ca atare, cercetătorii cred că trebuie să se fi întâmplat altceva pentru a provoca explozia supernovei invers. Este posibil ca o coliziune cosmică de un anumit fel să fi dus la expansiunea inversă ciudată pe care o vedem acum.

Cercetătorii cred că unda de șoc ar fi putut intra în coliziune cu o altă cochilie de gaz expulzată de stea atunci când aceasta a explodat. Atunci când unda a lovit acel gaz, a încetinit și a început să creeze presiune în cochilia interioară, ceea ce a împins energia înapoi. De asemenea, cercetătorii spun că învelișul exterior ar fi putut forța drumul prin noul înveliș de gaz, creând expansiunea inegală pe care o vedem acum.

Autorul principal, Jacco Vink, este astronom la Universitatea din Amsterdam. Vink spune că mișcările din interiorul nebuloasei sunt mai haotice decât am văzut până acum. De asemenea, el spune că moartea Cassiopeia A cu atâția ani în urmă ar fi putut fi cauza expulzărilor inegale de gaz.

Steaua a pierdut o mare parte din masa sa înainte de supernova cu șoc invers. Aceștia estimează că avea o masă de 18 ori mai mare decât cea a Soarelui la naștere, dar că la moartea sa conținea doar de patru până la șase ori masa Soarelui. Până în acest moment, însă, nu există o explicație solidă pentru modul în care steaua a pierdut atât de multă masă sau de ce.