- Astăzi este Ziua Internaţională a Femeilor în Ştiinţă
- Din 15 milioane de oameni de ştiinţă din UE, 59% sunt bărbaţi, iar 41% femei
- Anita Vişan, cercetătoare în România, spune că statul nu susţine această activitate
Joi, 11 februarie, e Ziua Internaţională a Femeilor şi Fetelor în Ştiinţă. Cele mai recente date, din 2018, arată că din aproape 15 milioane de oameni de ştiinţă şi ingineri din Uniunea Europeană, 59% erau bărbaţi, iar 41% – femei.
Advertisment
Aceeaşi pondere de 41% o are şi România în cazul femeilor. Iar topul statelor europene, unde majoritatea oamenilor de ştiinţă şi ingineri sunt femei, ar fi Lituania, Bulgaria, Letonia şi Danemarca, potrivit Eurostat.
Anita Vişan lucrează la Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele. A găsit o soluţie de a evita infecţiile, bazată pe uleiuri esenţiale care se aplică în protecţia implanturilor. A studiat în Franţa şi Belgia, dar a preferat să rămână în România.
Recomandări
„La noi în laborator sunt mai multe femei decât bărbaţi, excepţia care bate statistica. Statul susţine puţin, aproape deloc această activitate. Ar putea oferi training profesorilor pentru a putea învăţa copiii prin joacă, prin experimente, traininguri pentru cercetători, să înveţe să scrie proiecte, cursuri despre vorbirea în public, să înveţe să îşi expună ideile, să îşi valorifice rezultatele din laborator”, a spus, la Aleph News, Anita Vișan, cercetătoare la Institutul Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei.
Pe de altă parte, sunt şi cercetători români care aleg să studieze în afară. Raluca Olari este unul dintre ei. A terminat Facultatea de Biologie la Cluj, dar a ales să plece în Germania, la Institutul de Virologie Moleculară din Ulm. Şi se ocupă de descoperirea unori molecule noi care pot fi folosite în tratarea anumitor boli.
„În România, doctoranzii sunt văzuţi ca nişte studenţi. Deci, în cel mai bun caz, primesc o bursă simbolică, iar în cel mai rău caz trebuie să plăteşti pentru a face doctoratul.
În Germania doctoranzii sunt angajaţi oficiali ai Institututlui sau ai universităţii pentru care lucrează şi au un venit care asigură un trai decent. În Germania este o instituţie care se numeşte DFG, Deutsche forschungsgemeinshaft şi este o instituţie dedicată cercetării unde tu ca cercetător sau ca group lider poţi oricând să trimiţi proiecte şi cerere de granturi. Astfel de instituţie nu există în România”, a explicat, la Aleph News, Raluca Olari, cercetător doctorand în virusologie moleculare în Germania
Un cercetător român câştigă între 1.600 şi 5.000 de lei pe lună, potrivit Ziarului Financiar. Iar în Germania, de exemplu, salariul unui cercetător pleacă de la 1.500 de euro şi poate ajunge şi la 4.000 de euro.
România alocă 0,48% din PIB cercetării şi dezvoltării, adică 5 miliarde de lei anual.
Partenerii noștri