• Investițiile în Inteligența Artificială din România rămân la nivel foarte scăzut, arată ultimele statistici.
  • SUA este principala forță la nivel mondial în investițiile de capital de risc în Inteligență Artificială.
  • Sumele ajung la circa 70 de miliarde de dolari.

Investițiile în A.I.-ul din România rămân la nivel foarte scăzut, arată ultimele statistici. Și totuși în ce investește țara noastră? În educație, platforme sociale, marketing, Infrastructură IT, sănătate, sau biotehnologie? Ce pași face România spre A.I. în sistemul educațional?

Ce fel de pași face țara noastră spre digitalizare A.I. în educație?

„În România sunt 2 tipuri de inițiative. Pe de o parte, sunt multe organizații care își propun avansarea anumitor aspecte ale digitalizării și introducerii A.I.-ului în educație, de exemplu: A.I.-ul ca materie pentru elevii de liceu; apoi A.I. Romania, care de multe ori este activă la nivelul întregii țări și ea vrea popularizarea A.I.-ului în mediul academic în mastere, în doctorate; după aia ai EML care face școli de vară în tot estul Europei și a fost fondată de niște cercetători români plecați în afară; apoi CityAI care face la nivelul local (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) și apoi ai nivelul guvernului, care pe de o parte, la nivel de digitalizare, a achiziționat destul de multe tablete pe timpul conflictului de exemplu, are o strategie internațională pentru A.I., dar are și proiectele controversate cum e ION, un proiect care aproape unanim a fost criticat de experții A.I. români.

Recomandări

SONDA PARKER ATINGE SOARELE
MUSK MIZEAZĂ PE AFD
SECRETE DESPRE UNIVERS
CE NU POȚI VIZITA ÎN 2025?
CÂT DE SĂNĂTOS E MOȘU?
SOLSTIȚIUL DE IARNĂ

Viitorul României este foarte luminos, pe partea asta deja suntem printre cei care conduc tot ce înseamnă Inteligență Artificială și a trainer-uirii profesorilor și a elevilor. Există fonduri de la Uniunea Europeană ca în România să se formeze profesori de liceu pentru Inteligență Artificială pe toată Europa sau măcar pentru tot teritoriul Europei de est și fondurile astea pentru infrastructură și cercetare sunt și la nivelul UE, deci cumva există mult entuziasm implicare pe această parte. Sunt foarte multe oportunități ce țin aproape doar de noi ca să le fructificăm”, susține Gabriel Marchidan, unul dintre cei care au introdus A.I. ca materie de liceu.

Ce putem adopta de la alte state?

„Ne uităm la 2 vecini de-ai noștri și sunt relevanți pentru că au reușit să facă destul de multe lucruri. Pe de o parte, dacă ne uităm la Bulgaria și la Serbia cheltuielile lor pentru bugetare, pentru cercetare și educație sunt mult mai mari (în România la 3,1% din PIB, pe când Bulgaria 3,6%, Serbia 3,93%, iar media UE este de până la 5%). Când vorbești de cercetare, România stă și mai prost: ea are 0,46 %, în timp ce Bulgaria are 0,77 care e cu 67 % mai mult, iar Serbia are 0,97 care e cu 210 % și minimului oricum este undeva în jur de 2 % . Principala chestie este susținerea asta a guvernului pentru Inteligența Artificială. În primul rând prin fonduri. Este relevant exemplul Bulgariei și al Serbiei pentru că ei au reușit cu un pic mai multă investiție, dar clar cu mai multă susținere din partea guvernului, să creeze un A.I. Institut. Bulgaria a făcut un Cluster A.I. cu fonduri europene pentru tot restul Europei. Eu consider că A.I. ar trebui să fie noua prioritate a guvernului, la fel cum IT-ul a fost o prioritate pentru ultimii 10-20 de ani, probabil că următoarea ar trebui să fie Inteligența Artificială.

Pe de altă parte, consider că stăm foarte bine pe partea de digitalizare sau nu mai rău decât alții. Suntem capabili să cumpărăm tablete, suntem capabili să digitalizăm”, a explicat Gabriel Marchidan pentru Aleph News.

Citește și