Criptomonedele sunt cunoscute pentru volatilitatea lor, iar unii experţi sunt de părere că prăbuşirile tind să aibă loc în weekenduri.

„A devenit de câţiva ani un fenomen al pieţei crypto”, spune Stephen McKeon, profesor de finanţe al Universităţii din Oregon şi partner al Collab+Currency, un fond de investiţii concentrat asupra monedelor digitale.

Unul dintre motivele din spatele declinurilor este numărul mai mic de tranzacţii care sunt efectuate în weekenduri, susţine Amin Shams, profesor de finanţe în cadrul Universităţii de Stat din Ohio, potrivit CNBC.

Recomandări

MANDAT DE ARESTARE
PUTIN RIPOSTEAZĂ
CLIMA PROVOACĂ DISCUȚII
JAMIE E ELIBERAT
VREI SĂ FII ANTREPRENOR
ATENȚIE LA VISCOL

„Când volumul este jos, aceeaşi cantitate de tranzacţii poate schimba tot mai mult preţurile”, spune Shams.

Opinia este împărtăşită de McKeon: de vreme ce băncile sunt închise la sfârşitul săptămânii, există mai puţine tranzacţii deoarece investitorii ar putea să nu fie în stare să îşi alimenteze conturile. De obicei, recuperările au loc duminică seara, când se deschid băncile asiatice, urmate de instituţiile bancare din Europa şi, ulterior, SUA.

În plus, există influenceri ai pieţei crypto precum CEO-ul Tesla Elon Musk, ale cărui tweet-uri pot şterge zece de miliarde de dolari din piaţă în câteva ore.

Un alt motiv ar fi reprezentat de investitorii care împrumută bani de la exchange-uri pentru a achiziţiona mai multe active. Când preţurile monedelor virtuale scad sub un anumit nivel, traderii trebuie să îşi plătească împrumutul, operaţiune cunoscută ca apel în marjă/margin call.

Însă dacă investitorii nu acoperă creditul, exchange-urile pot vinde criptomoneda pentru a se asigura că primesc înapoi banii împrumutaţi, explică Shams.

Având în vedere că uşile băncilor rămân închise în timpul weekendului, unii traderi ar întâmpina dificultăţi în ceea ce priveşte plata împrumuturilor întrucât nu îşi pot accesa conturile, declanşând aşa-zisele „sell-off-uri” din partea exchange-urilor.

Totodată, este posibil să reprezinte un factor şi persoanele care încearcă să manipuleze preţul criptomonedelor.

De exemplu, un studiu din 2019 arată cum Tether, o monedă digitală care se presupune că ar trebui să fie corespondentul dolarului american, ar fi umflat artificial preţul Bitcoin-ului şi altor criptomonede în timpul boom-ului din 2017.

Însă experţii încă nu ştiu în ce măsură are loc acest fenomen, spune Shams.

O altă teorie implică aşa-numitul „spoofing”, proces ce presupune ordinele false de cumpărare sau vânzare pentru a influenţa preţul criptomonedelor, creând un sentiment mincinos de cerere şi ofertă.

Unii experţi cred că acest lucru se întâmplă mai mult în timpul săptămânii, provocând creşteri ale monedelor, însă teoria nu a fost dovedită până acum.

Indiferent de motivul din spatele volatilităţii din weekenduri, rezultatele oferă o serie de provocări autorităţilor care iau în considerare aprobarea crypto ETF-urilor (exchange traded funds).

În timp ce ETF-urile funcţionează de luni până vineri, investitorii pot cumpăra sau vinde criptomonede 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, aşa că ar putea crea o discrepanţă faţă de ETF-urile cu expunere la criptomonede.

Astfel, dacă piaţa monedelor digitale scade cu 20% duminică, cei care plănuiesc să vândă ar putea rămâne blocaţi cu propriile lor crypto ETF-uri până luni, când pieţele îşi încep din nou activitatea.

Preşedintele Securities and Exchange Commission („ASF-ul” american), Gary Gensler, a semnalat că ar fi nevoie în acest sens de reglementări mai puternice înainte să fie aprobate ETF-urile cu expunere pe monede virtuale.