ONU avertizează că neurotehnologia poate amenința libertatea de gândire și viața privată. António Guterres cere reguli pentru protejarea datelor cerebrale
- António Guterres avertizează că neurotehnologiile pot amenința drepturile fundamentale dacă sunt folosite abuziv în anchete, instanțe și penitenciare.
- ONU recomandă ca gândurile să fie recunoscute drept date personale extrem de sensibile și cere consimțământ explicit pentru utilizarea neurotehnologiei în justiția penală.
- Unele state introduc legi pentru protejarea datelor cerebrale, în timp ce India folosește o tehnologie controversată pentru examinarea activității cerebrale a suspecților.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat joi, pentru prima dată, că progresele rapide ale neurotehnologiei ar putea permite, în viitor, accesarea și manipularea activității cerebrale de către guverne, scrie NYT.
Potrivit raportului prezentat de Guterres, folosirea abuzivă a acestor tehnologii ar putea duce la detenții arbitrare, modificarea stărilor mentale și încălcarea vieții private.
„Neurotehnologia, inclusiv formele noi și emergente, ridică provocări profunde pentru drepturile omului atunci când este aplicată în administrarea justiției”, a scris secretarul general al ONU, potrivit NYT.
„Extinderea sa dincolo de mediile clinice, în contexte de investigare, judiciare și corecționale, introduce riscuri importante, alături de potențiale beneficii”, a adăugat acesta.
Raportul nu susține că autoritățile pot citi deja orice gând al unei persoane. Avertismentul privește posibilitățile de utilizare abuzivă a tehnologiilor existente și viitoare. Raportul propune mai multe măsuri pentru prevenirea abuzurilor.
ONU recomandă adoptarea unor reglementări conforme cu dreptul internațional, recunoașterea gândurilor drept „date personale extrem de sensibile” și solicitarea consimțământului explicit pentru utilizarea neurotehnologiei în sistemul de justiție penală.
Reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului consideră că documentul poate ajuta statele să stabilească limite înainte ca asemenea tehnologii să devină obișnuite în anchete și instanțe.
„Acest lucru oferă statelor oportunitatea de a stabili reguli clare pentru reglementarea utilizării neurotehnologiei, bazate pe drepturile omului, înainte ca aceste tehnologii să devină o practică obișnuită în investigații, instanțe și închisori”, a declarat Jeremy Laurence, purtător de cuvânt al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, citat de NYT.
Raportul extinde și discuția despre libertatea de gândire. Aceasta nu privește doar dreptul unei persoane de a-și exprima opiniile, ci și posibilitatea de a-și păstra gândurile private.
„Nu mai este vorba doar despre modalitățile clasice prin care este invocată libertatea de gândire”, a explicat Marcello Ienca, profesor de etică și neuroștiințe la Universitatea Tehnică din München.
Interesul ONU apare pe fondul unei preocupări internaționale tot mai mari pentru protejarea informațiilor obținute din activitatea cerebrală.
Potrivit NYT, Chile a introdus în Constituție, în 2012, măsuri pentru protejarea activității cerebrale.
În Statele Unite, California, Colorado și Montana au adoptat legi privind protecția datelor neuronale.
Inițiative legislative similare au fost propuse în Argentina, Brazilia, Columbia și Mexic.
Scopul acestor măsuri este limitarea accesului neautorizat la informații care pot dezvălui aspecte sensibile despre activitatea mentală a unei persoane.
Neurotehnologia nu este dezvoltată exclusiv pentru utilizarea de către autorități.
Pe piață există dispozitive purtabile care monitorizează stresul, somnul și concentrarea. Aceste produse sunt destinate consumatorilor și promit informații despre starea de sănătate sau activitatea mentală.
Experții avertizează însă că sectorul beneficiază de puține reglementări.
În 2024, Neurorights Foundation a analizat politicile de confidențialitate ale 30 de companii care comercializează neurotehnologii pentru consumatori.
Organizația a constatat că majoritatea companiilor nu impuneau limite privind utilizarea datelor cerebrale ale clienților.
Mai mult de jumătate dintre companiile analizate permiteau explicit transmiterea datelor utilizatorilor către terți.
Aceste constatări ridică întrebări despre cine poate accesa informațiile colectate și în ce scopuri pot fi folosite.
Neurotehnologia ajută și pacienții cu paralizie
Dincolo de riscurile semnalate de ONU, neurotehnologia are și aplicații medicale.
Interfețele creier-computer îi ajută pe unii pacienți cu leziuni grave ale creierului sau măduvei spinării să interacționeze cu dispozitive externe.
Cercetătorii dezvoltă sisteme prin care persoanele paralizate pot scrie propoziții imaginându-și mișcările necesare scrisului de mână.
Alte tehnologii permit controlarea unor membre robotice sau participarea la jocuri de șah online prin interpretarea semnalelor cerebrale.
Aceste aplicații arată potențialul medical al neurotehnologiei, dar și necesitatea unor reguli care să protejeze autonomia și viața privată a utilizatorilor.
ONU avertizează că dezvoltarea tehnologică trebuie însoțită de garanții pentru drepturile omului, înainte ca accesul la datele cerebrale să devină o practică răspândită.