• Noua metodă A.I. imită somnul uman.
  • Crește abilitatea de a recunoaștere a imaginilor.
  • „Somul” ajută A.I.-ul să nu uite ce a învățat.

Și A.I.-ul are nevoie de o siesta din când în când. Cercetătorii italieni au găsit o metodă nouă cu care ajută
AI-ul să rețină mai bine informațiile prin imitarea somnului uman. Este ca și cum A.I.-ul ar face un pui de somn pentru a-și aminti mai bine ce a învățat.

Gândește-te la asta ca la un om care doarme și visează. Ei bine, cercetătorii au făcut ca AI-ul să „doarmă” și „viseze” în același mod. Metoda Wake-Sleep Consolidated Learning (WSCL) dezvoltată de Concetto Spampinato și colegii săi de la Universitatea din Catania imită procesul uman de consolidare a amintirilor în timpul somnului. În faza de „veghe”, modelele AI sunt antrenate cu un set de date, iar în faza de „somn”, ele trec prin mostre ale datelor de veghe și reamintiri ale lecțiilor anterioare.

Recomandări

SUSPECTUL E ARESTAT
LARA NU VREA LA SENAT
SUA NU ÎNCHIDE GUVERNUL
ÎNCEP CONSULTĂRILE
UNDE MERGI LA BRUNCH
REVOLUȚIA AJUNGE ÎN CAPITALĂ

Când AI-ul „doarme”, își amintește și repetă ce a învățat înainte. Să zicem că AI-ul a învățat să recunoască pești și apoi păsări. Când „doarme”, își reamintește de pești și păsări, astfel încât să nu uite de păsări când învață despre pești. Și când „visează”, AI-ul încearcă combinații noi și ciudate, ca să poată învăța și mai multe lucruri.

De ce este importantă faza de „visare” pentru AI

Faza de „visare” în WSCL este o etapă în care AI procesează date noi, create prin combinarea conceptelor anterioare. De exemplu, modelul de identificare a animalelor poate fi expus la imagini abstracte ce combină girafe cu pești sau lei cu elefanți. Această fază ajută la fuzionarea căilor digitale „neuronale” existente și pregătește neuroni neutilizați cu modele care facilitează învățarea unor lecții noi. Este un proces similar cu modul în care oamenii integrează și reformulează informații în timpul viselor. E ca și cum AI-ul își întinde mușchii creierului în vis, pregătindu-se pentru noi aventuri de învățare.

Ce au mai descoperit cercetătorii despre acest nou mod de a învăța?

Cercetătorii, conduși de Concetto Spampinato, au descoperit că AI-ul care „doarme” și „visează” a fost cu 2 până la 12% mai precis. Exist însă și alți experți, precum Andrew Rogoyski de la Universitatea din Surrey, care subliniază că folosirea creierului uman ca model pentru A.I. nu este neapărat cea mai bună abordare. Rogoyski sugerează explorarea altor inspirații biologice, cum ar fi delfinii care dorm cu o parte a creierului, în timp ce cealaltă rămâne alertă. Această abordare ar putea oferi modele AI mai versatile și mai potrivite pentru aplicații comerciale, evitând necesitatea unor perioade lungi de „somn” AI.

Citește și:

Articole relaționate

Partenerii noștri

O maşina a intrat în mulţime la un târg de Crăciun din Germania. Surse germane: Ar fi vorba de un atac terorist/ Bilanţ provizoriu: Mai mulţi morţi şi zeci de răniţi Mediafax
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO Ziarul Financiar
Cine sunt oamenii din spatele uneia dintre puţinele companii aeriene româneşti ce se luptă cu toţi giganţii internaţionali ce sunt pe piaţa din ţara noastră Business Magazin
El va fi VIITORUL PREȘEDINTE al României? CUTREMUR la nivel național Media FLUX