• Pașaportul românesc a evoluat de la cărticica din 1912 la pașaportul biometric.
• România se află pe locul 19, cu acces fără viză în 178 de destinații.
• Pașaportul românesc este recunoscut internațional pentru securitatea sa ridicată.

Pe 19 martie, România sărbătorește Ziua Pașaportului Românesc și marchează 112 ani de la promulgarea primei legi moderne care reglementa pașapoartele. De la primele „răvașe de drum” până la pașaportul electronic, acest document a evoluat semnificativ și a devenit un simbol al identității și al libertății de circulație.

Care este parcursul pașaportului românesc?

În fiecare an, pe 19 martie, România sărbătorește un moment important din istoria sa: promulgarea „Legii asupra pașpoartelor” în 1912. Această lege, semnată de regele Carol I, a reglementat pentru prima dată oficial documentele de călătorie, stabilind pașapoartele cu dimensiuni mici și design cu motive naționale. Era un pas important spre reglementarea libertății de mișcare a românilor. Înainte de legea din 1912, românii aveau „răvașe de drum”, documente care le permiteau să călătorească dincolo de granițele Imperiului Habsburgic. După 1912, pașaportul a început să fie reglementat uniform, iar în decursul decadelor au apărut diverse tipuri de pașapoarte, precum cele diplomatice sau de serviciu. În 2008, România a introdus pașaportul biometric, conform cerințelor Uniunii Europene, oferind un document modern și sigur pentru călătorii internaționale.

De ce e atât de importantă ziua de astăzi?

Pentru că e super important să știm că pașaportul nu este doar un document de călătorie, ci un liant între idei și culturi. Este un obiect care transportă simboluri și istorii ce definesc fiecare națiune, devenind o punte între lumi și concepte. De exemplu, pizza napoletană este un simbol al Italiei, iar când o guști într-o altă țară, pașaportul tău devine un vehicul pentru ideea de tradiție italiană. La fel, un iPhone, simbol al tehnologiei americane, leagă culturi prin inovație, fără ca distanțele să conteze. Turnul Eiffel, emblemă a Franței, devine o parte a poveștii unui turist care, prin pașaport, experimentează istoria și eleganța pariziană, iar exemplele pot continua. Pașaportul face posibile astfel de întâlniri între concepte, transformând fiecare călătorie într-o punte de înțelegere între culturi și idei.

Citește și

• Părinții cheltuiesc cu 45% mai mult pentru educație față de 2021. Cristian Tănase, profesor: „Infrastructura școlară afectează calitatea educației”
• Europa reacționează după discuțiile dintre Trump și Putin. Ce mesaje au transmis Emmanuel Macron și Olaf Scholz
• Elevii din România au o singură oră de sport pe săptămână la școală. Horațiu Dumitrescu, antrenor de fitness: „Digitalizarea a luat fața activităților sportive”