Sătucul din Spania cu doar 89 de locuitori care a transformat blestemul „vrăjitoarelor” în bani

• Îmbrățișarea de către satul Trasmoz a moștenirii sale ciudate este un avantaj.
• Blestemul „vrăjitoarelor” a devenit atracție turistică în micul sătuc din Spania.
• Acceptarea moștenirii a reprezentat un pas greu pentru locuitorii orășelului.

Acceptarea de către sătucul spaniol Trasmoz a moștenirii sale bizare a început să devină un câștig, întrucât oamenii vizitează atracțiile sale legate de vrăjitorie, scrie The Guardian.

Trasmoz este un simplu sătuc din provincia Zaragoza, Aragon, din Spania, cu o populație de doar 89 de locuitori, conform datelor din 2018.

Sătucul situat la poalele munților din partea de nord a Spaniei întâmpină sute de turiști în fiecare an. Trasmoz este unicul sat excomunicat și blestemat din Spania, lucru care atrage numeroși turiști.

Farmecul acestuia nu este legat de castelul său pe jumătate în ruină sau de decorul montan superb, ci mai degrabă de o curiozitate istorică unicată și bizară.

„Până acum, faptul că am fost excomunicați și blestemați nu a fost rău pentru noi”, a declarat Lola Ruiz Diaz, una dintre cei circa 47 de persoane care locuiesc pe tot parcursul întregului an în Trasmoz, aflat undeva la 80 de kilometri nord-vest de orașul Zaragoza. „S-a dovedit a fi în favoarea noastră”.

Povestea sătucului este neobișnuită și poate fi urmărită cu peste 700 de ani în urmă. La vremea respectivă, Trasmoz era un sat prosper de creștini, evrei și arabi, care avea un adversar înfricoșător în mănăstirea Veruela din imediata apropiere.

În 1252, un conflict între cele două tabere cu privire la dreptul țăranilor de a tăia copaci a atins un punct culminant, ceea ce l-a determinat pe starețul mănăstirii să solicite excomunicarea satului Trasmoz din partea bisericii catolice. „Am putea spune că a fost un acces de furie”, a spus Ruiz.

Al doilea eveniment culminant a apărut peste 250 de ani mai târziu, de această dată pentru a avea acces la râurile din zona adiacentă a munților Moncayo. Călugării au ripostat după ce stăpânii pământului au trecut de partea satului.

Starețul a lansat un blestem din Psalmi împotriva lui Trasmoz cu autorizația papei de la acea vreme, Iulius al II-lea. După cum povestește Ruiz, populația a respins blestemul și traiul a decurs ca de obicei. „După părerea mea, locuitorii din Trasmoz nu au luat în serios toate acțiunile mănăstirii împotriva lor, deoarece erau obișnuiți cu ele”, a mai adăugat Lola Ruiz Diaz.

Ultima vrăjitoare din Trasmoz

Notorietatea a fost instaurată. Trasmoz a dobândit o reputație de sătuc al vrajitoriei, cu efecte îngrozitoare uneori. Joaquina Bona Sánchez, denumită și Ta Casca, a devenit ultima localnică care a fost acuzată de vrăjitorie și a fost aruncată într-o prăpastie abruptă în 1860, după ce a fost considerată vinovată de o succesiune de decese în comunitate.

„Ne-am gândit, pentru ce este cunoscută Trasmoz?”, a spus Ruiz. Și răspunsul a fost prompt, „vrăjitoare”.

Din acel moment, locuitorii micului sătuc trăiesc doar din asta. Așa s-a înființat Feria de Brujería – sau sărbătoarea vrăjitoriei – un festival anual, cu citire de cărți de tarot, cu loțiuni realizate din plante locale și care se finalizează cu încununarea unui sătean ca „vrăjitoare” a anului. „Este o modalitate de a recupera legătura satului cu vrăjitoarele, recuperând în același timp persecuția la care au fost supuse aceste femei”, a menționat Ruiz.

În pofida faptului că sătucul este încă excomunicat de către Biserica Catolică, locuitorii nu au nici o dorință de a-l mai vizita pe Papa pentru a verifica dacă poate fi ridicată excomunicarea sau blestemul. A afirmat Jesús Andia, primarul din Trasmoz: „Nu avem în vedere acest lucru și nici nu o vom face”. „Să scăpăm de el acum ar fi ca și cum am șterge trecutul – nu cred că generațiile viitoare ne-ar ierta”.