- 2.900 de militari români, cu 220 mijloace tehnice și 45 aeronave, participă la Parada de la București
- Armata Română a semnat contracte de peste 20 miliarde euro pentru arme noi
- Din 2026, vor intra în dotare rachete antinavă NSM, tancuri Abrams, blindate Cobra, drone Watchkeeper
- Armata introduce serviciul militar în termen voluntar din 2026
- În viitor, Armata va semna pentru sisteme aeriene SHORAD și o corvetă din Turcia
- Peste 2.000 de militari NATO sunt dislocați la Cincu, Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii
Tu te simți apărat? O Românie puternică în Europa și în lume înseamnă un stat care își apără cetățenii. În primul rând! Iar astăzi îi vedem pe militarii români – până mai ieri în ultimul rând la capitolul Apărare – defilând cu unele dintre cele mai performante arme, precum sistemele de rachete HIMARS și PATRIOT sau blindatele Piranha!
Și nu oricum, ci alături de cele mai puternice armate de pe glob! Și aici și acum vorbim de cele din Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania, Turcia, Polonia și Germania.
În ultimii ani, Ministerul Apărării a semnat contracte de peste 20 miliarde euro, pentru avioane F-35, sisteme de rachete PATRIOT, HIMARS și NSM, blindate Piranha și Cobra, dar și drone Watchkeeper și Bayraktar.
Așadar, este România o țară puternică? Cât de puternică este Armata României și cât de bine sunt protejați românii?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „În primul rând, La mulți ani, România, la mulți ani, români! Să începem cu a doua parte a întrebării. Românii sunt protejați, nu trebuie să ne facem absolut nicio grijă în acest moment. Vorbesc de români la modul general. România este stat membru al NATO, al Uniunii Europene. Avem militarii aliați în țara noastră. Luptă militarii aliați cu România, în caz de nevoie. Avem un grup de luptă în România condus de Franța, avem un grup de luptă în România condus de Statele Unite.
În urmă cu 107 ani, Franța ne-a fost alături ca să facem România Mare. Astăzi, din nou, Franța este alături și are în zona de responsabilitate a NATO protejarea României.
Dacă vorbim însă de românii din anumite zone ale țări, în special granița la Dunăre cu Ucraina, acolo situația este un pic mai complexă. De peste 60 de ori, acei români au fost alertați. De 30 de ori, doar anul acesta, acolo românii au experimentat explozii. Pe malul ucrainean al Dunării, aproape săptămânal, au experimentat explozii și în apropierea caselor lor. Așa că, pentru românii acceia, situația este mai complicată și Armata, împreună cu policienii, cred că puteau să facă mai mult pentru protecția lor.
Dar, pe total, avem o Românie apărată. Armata României este în plină transformare, este în plin proces de achiziții militare, iar aici ar trebui cumva să ne uităm la tehnica de astăzi, axată foarte mult pe blindate, și cumva, noi să facem o presiune asupra politicienilor, asupra liderilor militari, să meargă cu această achiziție și către războiul de peste 10 ani. Să nu ne înzestrăm acum cu armele pentru războiul de astăzi și să ne înzestrăm cu armele pentru războiul de peste 10 ani, când va fi un război axat foarte mult pe drone autonome cu Inteligență Artificială, exact cum vedem acum în Ucraina.
Ministerul Apării Naționale are nevoie de un ministru cu viziune. În acest moment are un ministru interimar, care să trezească acest spirit al inovării în cadrul Ministerului Apărării Naționale”.
Cum stă la dotare Armata Română?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Dotarea Armatei Române diferă în funcție de categorii de forță. Forțele terestre au primit sisteme de rachete, vor primi de anul viitor tancuri Abrams, vor primi obuzierul greu de 155 de milimetri. Însă, dacă ne referim la blindate, în opt ani de zile o singură brigadă a fost dotată cu transportoare Piranha 5.
Sunt foarte multe probleme privind dronele la forțele terestre, în special protecția față de dronele FPV, dar și lucrul cu drone, atacul cu drone.
Să nu uităm totuși că, în Ucraina, 70% din obiective sunt distruse în acest moment cu drone, iar forțele terestre încă nu au o strategie clară de luptă cu dronele.
Forțele navale cred că sunt cele mai subdotate din România. Chiar dacă Ministerul Apărării Naționale a avut bani, nu a reușit să cumpere acele corvete. În perioada următoare s-a putea să vedem că vom semna un contract pentru o corvetă din Turcia – o corvetă care este în uz în Turcia – chiar dacă noi avem 11 șantiere navale.
Iar la Forțele aeriene, aceștia s-au dotat cu sisteme anteriene Patriot. Întârzie semnarea unui contract pentru sistemele cu rază mică și foarte mică pentru a putea forma mai multe straturi aeriene de protecție.
S-a semnat pentru F-35, vine a treia escadrilă de F-16, însă aici trebuie schimbate procedurile pentru a face față dronelor. România trebuie să facă față, și cei de la forțele aeriene trebuie să fie conștienți de faptul că, în prima zi de război, România va fi atacată cu peste 1000 de drone.
Ei trebuie să găsească soluție ca acele peste 1000 de drone să fie doborâte, iar în acest moment nu au nici soluție, nici să doboare o singură dronă.
Așa că aici trebuie să lucreze mult mai mult, în special pe inovație, în special pe drone interceptoare, cum s-a început de altfel un proiect condus de Statele Unite în România, în Polonia și în Danemarca.
Sistemul de interceptoare MEROPT este un sistem bun, dar este unul singur, cu o rază de acțiune destul de mică. Ca să ai o apărare eficientă, acest sistem trebuie introdus în sistemul de apărare antiaeriană, alături de celelalte sisteme antiaeriene, în special cu o rază mică și foarte mică.
Ar fi bine să avem poate peste 100 de astfel de sisteme MEROPS, și atunci ai șanse mari să dobori drone, chiar în momentul în care îți intră în spațiu aerian, fiindcă în momentul în care ai scăpat-o în adâncimea teritoriului și zboară peste orașe mari, precum Galați, de exemplu, sau Bacău, este mult mai dificil să o dai jos, deoarece o găsești mult mai greu – fiindcă o dronă zboară jos și apare greu pe radare, dar în al doilea rând există riscul să ai victime și pagube la sol”.