Nu puțină lume critică evoluția economică a României după 1990. Iar această retorică este preluată acum și de noile generații, ascultând poveștile bunicilor și ale părinților.

Am dărâmat industria noastră, fabricile și uzinele lui Ceaușescu, le-am privatizat sau le-am tăiat la fier vechi și în locul lor am construit malluri, clădiri de birouri și, mai nou, blocuri cu apartamente mai mici decât înainte.

Contează mai puțin că aceste clădiri de birouri, populate cu ochelariști îmbrăcați în birouri și fete în fuste și nu în salopete, produc o valoare adăugată mai mare decât celebrele fabrici și uzine.

Recomandări

DUCESA SOPHIE VIZITEAZĂ UCRAINA
CINE-I „DI VINĂ”?
UE DĂ 9 MIL € PT. CHIRURGIA CU HOLOGRAME
NADAL SE CALIFICĂ ÎN TURUL PATRU LA MADRID
TRUMP MODIFICĂ DOBÂNDA DE REFERINȚĂ
MELONI CANDIDEAZĂ LA EUROPARLAMENTARE

Dacă nu ești în fața unui strung, ci un fața unui calculator jucându-te, nu știi ce este aia muncă.

Indiferent de retorica din societate, până la urmă, cineva a construit aceste malluri și clădiri de birouri, iar acest cineva este sectorul privat.

În 2 sau 4 ani, o companie privată reușește cu aceeași români să ridice o clădire de birouri cu peste 40.000 de metri pătrați sau un mall cu 100.000 de metri pătrați la un cost al pieței.

În aceeași perioadă, deși a avut pe mână aproape 10 miliarde de euro pe an pentru sistemul de sănătate, statul, guvernul, partidele politice, cu aceeași oameni pe care îi vedem an de an, nu au fost în stare să construiască un spital de la zero. De fapt, în 30 de ani, s-a construit doar unul singur, la Mioveni.

An de an se alocă bani pentru renovarea sau cârpirea spitalelor care au între 50 și 100 de ani.

Poate este mai greu de construit un spital, pentur că este o lucrare mai complexă, dar nu este ceva SF.

În România au fost companii private care au construit spitale private la București, La Câmpina, la Brașov, la Oradea, la Cluj. Și nu le-au construit în 30 de ani, ci într-un an sau doi.

Numai statul, guvernul nu a fost în stare să construiască ceva. Și an de an, aceeași oameni din fruntea statului, văzuți și nevăzuți, vin în fața voastră să vă ceară votul. Și voi îl dați, chiar și prin absență. Prea puțini dintre noi sau voi vă întrebați unde se duc cei 10% din salariul brut, care sunt alocat către sănătate.