Fostul lider PNL Valeriu Stoica, despre cel mai bun președinte al țării: Integrarea României în UE și NATO i-o datorăm lui Emil Constantinescu

• Valeriu Stoica: Această guvernare are o șansă pe care puține guvernări au avut-o. Este o guvernare care timp de 4 ani nu are alegeri. Există șanse mari să performeze. Plus șansa bugetului acordat de UE, sunt fonduri uriașe. Ar fi păcat să se irosească. Eu nu mă gândesc să le fie bine celor de la guvernare, ci nouă, cetățenilor României.
• Valeriu Stoica: USR PLUS are câteva avantaje indiscutabile. Le lipsește însă ceva ca să valorifice aceste calități. Nu vorbesc de absența experienței politice, pentru că e firesc. Cred că nu întotdeauna au suficientă putere de a construi instituții, de a construi organizații.
• Valeriu Stoica: Cei de la USR PLUS îi bat pe cei de la PNL la ambiție, nu-i bat la experiență. Și când ambiția intră în concurență cu experiența, de obicei câștigă experiența. PNL și USR sunt în aceeași alianță de guvernare și trebuie fiecare să aibă înțelepciunea să găsească formulele de eficiență administrativă.

Avocatul Valeriu Stoica, fost președinte al PNL și ministru al Justiției în guvernarea CDR, vorbește despre calitățile și defectele USR PLUS, care este atuul PNL în coaliție și cum actuala guvernare ar trebui să fructifice șansa de a avea un mandat fără niciun fel de alegeri.

Valeriu Stoica face o comparație între CDR și actuala coaliție, evidențiind asemănările între cele două, precum și rolul esențial al șefului statului în stabilirea unor direcții clare de politică internă și externă. Fostul președinte PNL mai spune că nu trebuie să fim un neica nimeni în UE și NATO, motiv pentru care, în contextul reașezării întregii lumi, România ar trebui să aibă o viziune clară, care să fie parte a unui nou proiect de țară.

Ce presupune un judecător bun

Valeriu Stoica: „Când am devenit eu judecător în 1976, fusese demult depășită perioada în care partidul decidea ce se întâmplă în procese. Încă din timpul lui Gheorghiu Dej, în 1964, și 1965, chiar și Partidul Comunist și-a adus aminte că există noțiunea de legalitate și, treptat-treptat, această idee de legalitate a câștigat teren, iar în locul judecătorilor și procurorilor care fuseseră formați la Școala de Justiție de șase luni, au fost numiți judecători și procurori absolvenți ai Facultăților de Drept din țară, București, Iași, Cluj, cei mai buni absolvenți. Și încă din anii 60, încet-încet, a fost o perioadă de profesionalizare a Justiției (…) era o școală de justiție de șase luni, și, fără a avea liceul, deveneai jurist, de obicei, selectat pentru asemenea posturi importante – judecător, procuror (…) Atunci când ești judecător e important să știi carte, dar cel mai important e să ai simțul dreptății, al echității, iar eu cred că te naști cu simțul ăsta, nu-l înveți din cărți. Îl poți ajusta în experiența practică, poți să-l îmbogățești din experiența de studiu al dreptului, dar dacă nu te naști cu el, nu cred că ești un bun judecător.”

De ce nu s-a schimbat clasa politică

Valeriu Stoica: „Tinerii din partide nu au reușit încă să schimbe politica din România din două motive. Primul care le este imputabil și al doilea care ține de structurile de partid din care ei au trebuit să evolueze sau să involueze. Motivul care ține de ei este lipsa de voință politică pentru a rezista și a învinge dificultățile. Mulți dintre cei tineri ar vrea să ardă etapele și dacă se poate dintr-odată să ajungă în vârf. Eu drum lung de la baza la vârful partidului. S-ar putea ca să nu ajungi niciodată în vârf. Dar trebuie să ai hotărârea și voința de a lucra în această structură care e partidul și să duci împreună cu echipa obiectivele acelui partid.”

„Nu au avut suficientă vlagă și multă răbdare. A doua cauză, poate chiar mai importantă decât prima, este faptul că partidele nu au creat structurile interne care să permită selectarea valorilor adevărate și formarea și promovarea lor. Ar însemna să existe în fiecare partid o structură specială de resurse umane care să facă treaba asta. Nu știu vreun partid din România care să aibă o asemenea structură.”

Despre minusurile și plusurile USR PLUS

Valeriu Stoica: „USR PLUS are câteva avantaje indiscutabile. Primul și cel mai important sunt în cea mai mare parte oameni tineri, oameni care au o formație adecvată vremurilor pe care le trăim. Mă refer în primul rând la formația legată de noua tehnologie informatică. Sunt oameni care sunt la ei acasă în această zonă de comunicare. După aceea, sunt oameni care au, în general, spirit antreprenorial. Cei mai mulți dintre ei au lucrat în sectorul privat și știu despre ce este vorba. Un alt avantaj foarte important pe care îl au e că mulți dintre ei au studiat în străinătate, sunt contemporani cu modul de a gândi al lumii politice europene și nu mai. Le lipsește însă ceva ca să valorifice aceste calități. Nu vorbesc de absența experienței politice, pentru că e firesc. Cred că nu întotdeauna au suficientă putere de a construi instituții, de a construi organizații.”

Valeriu Stoica: „Încă nu văd mai întâi sudarea între USR și PLUS pe de o parte, observ că încă există asperități, frecușuri, sinteza încă nu pare să fie bine realizată. În cadrul fiecărei structuri nu văd complementaritate între personalitățile care într-un fel sau altul ocupă poziții dominante nu doar în partid, ci și în structurile de stat. Au însă timpul să se rodeze. Cei mai mulți dintre ei sunt ambițioși. Ambiția e un lucru bun în politică, dar ambiția nu-i suficientă. Îi bat pe cei de la PNL la ambiție, nu-i bat la experiență. Și când ambiția intră în concurență cu experiența, de obicei câștigă experiența. Și PNL și USR sunt în aceeași alianță de guvernare și trebuie fiecare să aibă înțelepciunea să găsească formulele de eficiență administrativă. Până la urmă dacă nu sunt eficienți în guvernare va fi plătită nota la sfârșit de tot.”

Asemănări și deosebiri CDR-PD-UDMR/PNL-USR PLUS-UDMR

Valeriu Stoica: „Prima asemănare este că sunt alianțe. Asta înseamnă că sunt programe inițiale diferite, nu au mers împreună la alegeri și au început să se sudeze când erau deja acumulate tensiuni între ele. În general, competiția în alegeri naște tensiuni. Întotdeauna am fost adeptul unei alianțe preelectorale. În timpul alianței oamenii se cunosc, tensiunile mai dispar. Guvernarea CDR din 1996 nu a fost o guvernare de alianță, ci de o alianță de alianțe. Aici a fost marea dificultate de gestionare a guvernării 1996-2000. CDR era o alianță în care erau vreo 6-7 partide, două partide care au fost în alianță, PD și PSDR, iar UDMR este o alianță.”

„Gestionarea guvernării de atunci a fost infinit mai dificilă decât asta de acum. Avem trei partide, nu ar fi așa de greu să se pună de acord. Ar mai fi o asemănare. Și atunci existau ideologii, programe de partid destul de diferite. Și acum încă nu mi-e clară identitatea doctrinară a USR. Ei nu vor să meargă într-o direcție care ar fi fost câștigătoare acum un an, doi când PSD era în mare criză și zona de centru stânga era liberă. Au ezitat. Ei sunt mai apropiați de stânga prin anumite idei și principii pe care le apără. Sunt apropiați de o stângă europeană modernă. Nu-i nicio rușine, ar fi trebuit să speculeze asta. Nu știu dacă mai pot pentru că PSD s-a trezit.”

De ce este favorizată actuala guvernare?

Valeriu Stoica: „Nu sunt pesimist. Eu cred că aceste chestiuni se vor rotunji. Sper să fie așa pentru că această guvernare are o șansă pe care puține guvernări au avut-o. Este o guvernare care timp de patru ani nu are alegeri. Există șanse mari să performeze. Plus șansa bugetului acordat de UE, sunt fonduri uriașe. Ar fi păcat să se irosească. Eu nu mă gândesc să le fie bine celor de la guvernare, ci nouă, ca cetățeni ai României. Dacă aceste resurse foarte importante care există acum, plus liniștea că nu mai avem alegeri, dacă aceste avantaje sunt fructificate, României o să-i fie bine.”

Despre cel mai bun președinte al României

Valeriu Stoica: „Rolul președintelui este o chestiune esențială. În primul rând guvernarea CDR, nu existau tensiuni puternice în ceea ce privește direcțiile politice. Dacă ne referim la coaliția din 1996-2000, dincolo de frecușurile mărunte și unele chiar mai mari, mai mult de natură personală decât programatică, toți membrii acelei coaliții au văzut la fel două obiective integrarea în NATO și UE, deci nu era niciun fel de divergență pe chestiunea asta esențială. Nu au fost divergențe nici în ceea ce privește direcția economică.”

„Nu numai privatizări, dar au fost create bazele pentru economia de piață. (…) De ce spun că a fost cel mai bun președinte Emil Constantinescu? Mulți se miră și astăzi, mulți care spun că a fost un președinte slab. Cele două direcții principale ale României, pe care suntem și astăzi și au fost în final fructificate, sunt direcțiile pe care el le-a impus împreună cu acea coaliție. Că au fost ineficiențe, că au fost stângăcii, și prostii făcute, de acord, dar cele două direcții care au fost începând din 1996 și până în 2000, stabilite pentru România, sunt cele pe care mergem și astăzi. Îi datorăm asta lui Emil Constantinescu.”

Ce proiecte de țară ar trebui să aibă România

Valeriu Stoica: „Acum sunt două mari provocări – rolul României în UE și NATO, nu trebuie să fim neica nimeni. Dacă am avea o viziune coerentă asupra viitorului UE, asupra marilor conflicte de orientări strategice ale lumii de astăzi, și mă refer în primul rând la conflictul SUA-China, dacă avem în vedere că asistăm astăzi la o reașezare a întregii lumi, România ar trebui să aibă o viziune clară în UE și în NATO. N-am văzut până acum contribuții importante ale României nici în UE, nici în NATO. E momentul să avem. Ăsta este un obiectiv în care putem să avem prima parte a obiectivului de țară. A doua chestiune foarte importantă – sunt câteva zone de infrastructură pe care nu văd de ce ar fi dispute politice. Avem nevoie de autostrăzi? Aici ar trebui să obținem un consens, de ce? Pentru că avem nevoie de proiecte nu pe patru ani, ci pe 10-20 de ani. (…) România nu are până astăzi un sistem integrat de cadastru și carte funciară. (…) Din 1918 și până astăzi noi nu am reușit să unificăm România sub aspectul cadastrului și cărții funciare.”