Câți bani câștigă în plus un necalificat din Asia venit la muncă în România față de un muncitor român

• Aproape 115.000 de cereri de angajare pentru cetă­ţenii străini din state non-UE au fost înre­gistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări în perioada 2011- 2021, arată datele obţinute la solicitarea ZF.
• Salariul pentru un muncitor necalificat venit din Asia ajunge la 400-450 de dolari. În România, salariul minim este de 340 de dolari.

Aproape 115.000 de cereri de angajare pentru cetă­ţenii străini din state non-UE au fost înre­gistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări în perioada 2011- 2021, arată datele obţinute la solicitarea ZF.

Turcia, China, Vietnam, Filipine şi, mai nou, Nepal şi Sri Lanka sunt statele care au furnizat cei mai mulţi muncitori pentru piaţa muncii din România.

Numai în primele cinci luni din 2021 au fost înregistrate peste 16.000 de cereri de angajare, cu 16% mai mult decât numărul din perioada similară din 2020.

De ce vin tot mai mulți turci să muncească în România

Cei mai mulţi străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia (2.770), Nepal (2.549) şi Sri Lanka (1.851). Turcii au luat locul vietnamezilor în topul preferinţelor la angajare, după ce în perioada 2017- 2019 Vietnamul ocupa primul loc în rândul statelor din care „importam“ cei mai mulţi cetăţeni străini (în 2019 România a avut un record de aproape 6.300 de vietnamezi „importaţi“).

„Era de aşteptat ca numărul vietnamezilor să scadă deoarece şi reputaţia lor era destul de zdruncinată încă de acum 3 ani. Din 2018 se ştia că vietnamezii folosesc România ca o rampă de plecare spre Germania de cele mai multe ori. În Germania există foarte multe comunităţi de vietnamezi şi mulţi dintre ei fac reîntregirea familiei acolo“, a explicat Elena Antoneac, fondator şi CEO al companiei de servicii de mobilitate xpath.global.

Ea a adăugat că numărul de turci a crescut în România şi pentru că „regimul politic din Turcia nu este unul îmbrăţişat de majoritatea turcilor“, iar ei îşi caută locuri de muncă în Europa.

„Dacă România ar reuşi să atragă specialişti turci în diferite arii ar fi un câştig, pentru că turcii au o reputaţie bună ca profesionişti“, a adăugat Antoneac.

Şi pandemia a influenţat statistica ţărilor de „import“ de angajaţi, pentru că statele din Asia au fost blocate.

„La New Delhi se dau vize pentru India, Nepal, Bangladesh. În momentul în care a escaladat numărul de cazuri în India, ţara a intrat în lockdown, iar in­sti­tuţiile (inclusiv consulatul nostru) s-au închis şi atunci procedurile de imigrare au fost blocate. În plus, a fost lockdown în Nepal. Acest lucru a făcut procesul de recrutare dificil şi a adus dificultăţi suplimentare în procesul de imigrare“, a explicat Romulus Badea, tax partner la firma de consultanţă Soter&Partners şi vicepreşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă.

Turcia este mult mai aproape şi politicile de gestionare a pandemiei au fost mai permisive, adaugă Badea. Iar salariile pentru muncitorii asiatici sunt în general mai mici decât pentru cei turci, însă angajatorii nu au avut de ales şi au fost nevoiţi să suporte costuri mai mari.

Ce salariu au în România muncitorii din Asia

„Salariul unui muncitor necalificat adus din Asia este de 400-450 de dolari net, indiferent de domeniu. Pachetul salarial cel mai frecvent întâlnit cuprinde salariul net, cazare, masa zilnică şi asigurarea medicală (acoperită prin CASS – contribuţia la sănătate- obli­gatorie). În funcţie de ţara sursă şi de nivelul personalului recrutat, se adaugă biletul de avion (însă din Turcia se poate veni şi cu autocarul). Masa zilnică poate fi asigurată în cantina proprie, catering sau bonuri de masă“, a mai spus Badea.

În România, salariul minim este de 340 de dolari net, mai mic decât al unui muncitor asiatic (care obţine şi 450 de dolari net), iar unu din trei salariaţi români câştigă salariul minim. Din cauza salariilor mici, peste 3,6 milioane de români au plecat să lucreze în străinătate.

Companiile se confruntă cu un necesar foarte mare de forţă de muncă şi de aceea „importul“ de personal din state non-UE va continua să crească anul acesta.

„Într-o discuţie informală cu reprezentanţi ai autorităţilor române, estimarea acestora privind necesarul de forţă de muncă era de 300.000 – 400.000. Toate domeniile sunt afectate. Presiunea foarte mare este momentan pe HoReCa (sezon estival, deschiderea litoralului etc), însă forţa de muncă este necesară în toate domeniile, de la ferme la fabrici“, a mai spus Romulus Badea.

O altă tendinţă care a revenit anul acesta pe piaţa muncii este relocarea între oraşele din România, pentru specialiştii mai bine plătiţi, din zona de servicii.

„Avem contracte cu companii multinaţionale care oferă pachete de relocare şi angajaţilor români pentru a-i convinge să se mute din anumite oraşe. De la Iaşi la Cluj, de la Bistriţa la Timişoara şi tot aşa. Companiile care îşi doresc cei mai buni angajaţi au intrat într-un război de atragere a talentelor şi au devenit extrem de creativi iar strategia da roade. Deci pachetele de relocare dintr-o ţară în alta dar şi dintr-un oraş în altul nu mai sunt un moft deoarece în industriile care sunt la mare căutare şi bazinul de angajaţi extrem de buni este limitat“, a mai spus Elena Antoneac.