Ion Cristoiu: Posibila Coaliţie de Guvernare PNL-PSD din 2021 n-are nici o legătură cu USL din 2011

• Ion Cristoiu: Luni seara, Biroul Permanent Naţional al PNL a votat începerea negocierilor cu PSD. Mulţi au tras de aici concluzia că, gata, majoritatea PNL, PSD, UDMR e ca şi formată. Nici vorbă de aşa ceva. Potrivit deciziei, PNL începe negocierile, nu formează un Guvern cu PSD.
• Ion Cristoiu: Negocierile vor fi dificile şi greu de estimat dacă vor avea sau nu succes şi pentru că, întrunită luni dimineaţa, conducerea PSD, a ridicat urieşeşte ştacheta condiţiilor cerute de partid pentru a intra la Guvernare. Multe dintre ele sînt practic de neacceptat pentru PNL.
• Ion Cristoiu: Printre argumentele folosite de Campania împotriva unui Guvern PNL-PSD se află şi invocarea faimoasei USL. O simplă comparare a alianţei de acum cu USL din 2011 demonstrează că între cele două sînt destul de puţine legături. Acum e vorba de un simplu Acord de Guvernare.

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că singurul avantaj al unei coaliţii de guvernare PSD-PNL faţă de USL-ul din 2011 este sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis, arătând că alianţa politică şi electorală de acum 10 ani a avut mai multe atuuri faţă de cea de acum şi a durat aproape patru ani, ceea ce nu s-ar întâmpla în zilele noastre cu o guvernare între liberali şi social-democraţi.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Luni seara, Biroul Permanent Naţional al PNL a votat începerea negocierilor cu PSD.

Mulţi au tras de aici concluzia că, gata, majoritatea PNL, PSD, UDMR e ca şi formată. Nici vorbă de aşa ceva. Potrivit deciziei, PNL începe negocierile, nu formează un Guvern cu PSD. Mandatul primit de Delegaţia PNL dă seamă de boala incurabilă de care suferă PNL la ora actuală:

Deşi în descompunere accelerată, cu un Grup parlamentar care se micşorează de la o zi la alta, prin acţiunea lui Ludovic Orban, în cădere liberă în sondaje, rupt în grupuri şi grupuleţe, lipsit după Congres de un Proiect de Partid, PNL se comportă ca şi cum ar fi primul partid al ţării. Nu altfel se explică prima condiţie din mandatul Delegaţiei pentru negocieri:

Formarea unei majorităţi în jurul PNL, cu un premier liberal.

Coaliţia din decembrie a dat naştere unui guvern de colaborare dintre PNL şi USR, deşi USR avea mai puţine locuri în Parlament. Cu PSD PNL propune un guvern în jurul PNL. Altfel spus un Guvern în care PSD, cu cele mai multe locuri în Parlament, se învîrteşte în jurul PNL! Negocierile cu PSD încep nu numai pentru că aşa ordonat Klaus Iohannis, dar şi pentru că PNL n-are altă soluţie decît alegerile anticipate. Împreună cu USR şi UDMR PNL nu face majoritatea. Are nevoie de voturile Găştii lui Orban. Vă imaginaţi premieră în istoria politică a României. Un partid se vede obligat să negocieze cu un Grup din interior formarea unui Guvern. Parcă şi văd o Delegaţie oficială a PNL, condusă de Florin Cîţu, aşezîndu-se la masă cu Ludovic Orban flancat de Ion Ştefan, zis Grindă, şi de Violeta Alexandru! Negocierile vor fi dificile şi greu de estimat dacă vor avea sau nu succes şi pentru că, întrunită luni dimineaţa, conducerea PSD, a ridicat urieşeşte ştacheta condiţiilor cerute de partid pentru a intra la Guvernare. Multe dintre ele sînt practic de neacceptat pentru PNL. Privindu-le ai impresia că PSD joacă teatrul intenţiei de a face o Coaliţie cu PNL. În realitate, PSD-ului îi convine de minune o Coaliţie de Guvernare PNL, USR, UDMR, Gruparea Orban din PNL. Ar cîştiga fluierînd anticipatele, inevitabile mai devreme sau mai tîrziu în cazul Coaliţiei de Tîrţa-Pîrţa care ar fi cea dintre PNL, USR, UDMR şi Grupul Ludovic Orban. Dacă ne gîndim un pic, PSD lasă impresia unui partid care a început deja campania pentru anticipate. Condiţiile decise pentru a fi impuse PNL aparţin politicii de pomeni electorale tipice PSD.

Dacă negocierile cu PSD vor avea succes vom avea o Coaliţie de guvernare PNL-PSD-UDMR. Această coaliţie a dat naştere la multe comentarii. Imensa lor majoritate stau sub semnul propagandei şi agitaţiei care în ultima vreme ţine locul comentariului politic specific Istoricului clipei. Intervenţiile din presă şi de pe reţelele sociale sînt influenţate masiv de forţele interesate ca iniţiativa preşedintelui să eşueze: USR, care ar vrea acum să intre într-un Guvern acceptînd chiar pe Florin Cîţu premier, Reţeaua din presă şi de pe internet a cuplului Coldea-Kovesi, Gruparea Ludovic Orban, conştientă că un Guvern PNL-PSD e moarte curată pentru ambiţiile de a fi un fel de UNPR al regimului Iohannis. Florin Cîţu însuşi.

Printre argumentele folosite de Campania împotriva unui Guvern PNL-PSD se află şi invocarea faimoasei USL. Deşi nu există nici o dovadă că USL a fost un eşec (a cîştigat alegerile din 2012 cu o majoritate absolută şi a guvernat din 2012 pînă în 2014, şi s-a destrămat din cauza prezidenţialelor din 2014) trimiterea la USL a noii alianţe rapid poreclite USL 2 are o conotaţie negativă.

O simplă comparare a alianţei de acum cu USL din 2011 demonstrează că între cele două sînt destul de puţine legături.

Acum e vorba de un simplu Acord de Guvernare. Aşa cum PNL, USR şi UDMR au încheiat în decembrie 2020. Un Acord de Guvernare e o înţelegere între mai multe partide pentru a asigura majoritate unui Guvern. Acordul de Guvernare, un document obişnuit în postdecembrism, se rezumă la o serie de principii ale Guvernării împreună şi la o împărţire a funcţiilor la nivel central. Acordul PNL-PSD, UDMR, dacă se va încheia (deşi eu sînt sceptic că se va întîmpla aşa ceva), nu are implicaţii în privinţa consiliilor locale şi judeţene. Majorităţile formate de la locale între PNL şi USR nu se schimbă. Evident, dacă pe plan local nu se manifestă disensiuni între PNL şi USR. Acordul de Guvernare poate fi încălcat în orice clipă. Fiecare partid din Coaliţie îşi rezervă dreptul de a părăsi Coaliţia şi chiar de a depune Moţiune de cenzură. S-a petrecut aşa ceva cu USR din fosta Coaliţie.

USL n-a fost o Coaliţie în vederea unei guvernări. Înfiinţată pe 5 februarie 2011, Uniunea Social-Liberală, USL, a fost o alianţă politică parlamentară şi preelectorală. Documentul fundamental n-a fost un Acord, ci un Protocol semnat de liderii PSD, PNL şi PC, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin, la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Documentul a fost înregistrat la Tribunal. USL avea o siglă şi structuri comune în teritoriu. Se prevedeau ţinte de atins pînă în 2020. Preşedintele PNL urma să fie candidat la prezidenţialele din 2014, iar preşedintele PNL, premier după alegerile parlamentare din 2012. Alianţa s-a ivit după doi ani de prigoană împotriva Opoziţiei din partea lui Traian Băsescu, a Guvernului PDL-UNPR şi a Sistemului împotriva partidelor de Opoziţie. Ea pleca de la premisa că singure cele două partide nu vor face faţă presiunii din partea Puterii, dar mai ales nu vor cîştiga alegerile din 2012 şi 2014. La momentul înfiinţării alianţa n-a luat în calcul Criza prin care va trece regimul Băsescu în 2012. Simţind că PDL şi-a epuizat resursele, Traian Băsescu a profitat de Căderea Guvernului Ungureanu şi pe 7 mai 2012 l-a investit pe Victor Ponta cu formarea unui Guvern USL. Deosebirile de posibila Coaliţie de Guvernare PNL-PSD de acum sînt enorme:

USL a fost alianţa unor partide de Opoziţie.
USL s-a ivit din disperare.
Alianţa PSD-PNL numită USL era o Alianţă politică şi electorală cu o sferă infinit mai largă decît cea a unei Coaliţii de guvernare.
USL a rezistat, totuşi, timp de patru ani.
S-a prăbuşit nu numai pentru că a avut împotrivă pe Traian Băsescu şi Sistemul, dar şi pentru că prezidenţialele din 2014 au adîncit neîncrederea între Victor Ponta şi Crin Antonescu.

USL a avut faţă de posibila Coaliţie de Guvernare PSD-PNL de acum multe atuuri. I-a lipsit ceea ce are Coaliţia de acum:

Sprijinul lui Klaus Iohannis.

Multă lume se referă la USL ca la o construcţie proastă. Nimic mai greşit. USL a fost o construcţie extraordinară, fie şi pentru că a supravieţuit nu mai puţin de patru ani. Dacă se va forma Coaliţia PNL-PSD, măcar de-ar supravieţui mai mult de cîteva luni.”

Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro