• Datele de la Registrul Comerţului arată că Ucraina este pe al 32-lea loc în topul investitorilor străini în România, cu un capital subscris de 98 de milioane de euro.
  • Un schimb mic, prin urmare, între cele două ţări. Cel mai important investitor român în Ucraina este, după datele oficiale, compania Arabesque, care are mai multe maga­zine pentru vânzarea de produse pentru construcţii.
  • ZF nu a reuşit să intre în contact cu reprezentanţii companiei pentru a afla cum ar putea fi afectat businessul lor de conflictul din Ucraina.

Pentru România, atacul Rusiei asupra Ucrainei va avea consecinţe economice serioase. Dar nu sunt aşteptate consecinţe politice pe măsură.

„România este apărată temeinic de NATO. Articolul 5 din Tratatul Alianţei care spune: «toţi pentru unul şi unul pentru toţi» este mai valabil decât oricând“, a spus Mircea Geoană, secretarul general-adjunct al NATO, într-o discuţie telefonică cu reporterul ZF. Lucrurile nu sunt însă simple. Iar Mircea Geoană este mai degrabă pesimist, deşi nu vrea să arate lumii o aşa faţă: „Cea ce vedem în Ucraina este începutul unei lumi mult mai complicate“. Dar, adaugă oficialul NATO: „România nu va fi atacată de Rusia“. „Al cincilea articol din tratatul NATO (care presupune o intervenţie totală a NATO, dacă un stat membru este atacat – n. red.) funcţionează la modul credibil“, spune Mircea Geoană.

Militar, UE şi România sunt apărate. Dar cum vor suferi eco­nomiile, în cazul unui război total?

Recomandări

OFICIAL ÎN SCHENGEN
CE CÂȘTIGI LA GALA ZF?
PUTIN TESTEAZĂ ORȘENIK
BIDEN RESPINGE ICC
MANDAT PENTRU BIBI
VREMEA REA ÎNCHIDE A1

Datele INS, la 11 luni din 2021, (ultimele disponibile) arată că expor­turile României spre Ucraina (ulti­mele date publice) au fost de 645 de milioane de euro, iar importurile de 1,2 miliarde de euro. Pentru comparaţie, comerţul cu Ungaria al României este de 5 miliarde de euro, desigur, deficitul nostru este major – cam 3 miliarde de euro –, dar cine este de vină?

Datele de la Registrul Comerţului arată că Ucraina este pe al 32-lea loc în topul investitorilor străini în România, cu un capital subscris de 98 de milioane de euro. Un schimb mic, prin urmare, între cele două ţări. Cel mai important investitor român în Ucraina este, după datele oficiale, compania Arabesque, care are mai multe maga­zine pentru vânzarea de produse pentru construcţii. ZF nu a reuşit să intre în contact cu reprezentanţii companiei pentru a afla cum ar putea fi afectat businessul lor de conflictul din Ucraina.

Conflictul va avea consecinţe asupra businessurilor din România, a spus Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Nu trebuie să uităm, spune el, că preţul petrolului/gazului care a împins inflaţia sus are o sursă şi în Rusia. Dar Pogonarul mai spune un lucru: „Ca om de afaceri nu am voie să fiu pesimist“. Şi, mai adaugă el: acţiunea Rusiei va împinge lumea spre o zonă pe care, ipotetic, şi-o doreşte, dar, practic, şi-o permirea cu greu: anume „zona verde“. Un conflict cu Rusia va creşte preţul energiei, iar soluţia este energia alternativă. Iar Rusia nu o are.

Impactul unui conflict direct între Ucraina şi Rusia nu ne va lovi direct, nu e ca şi cum gândacii de bucătărie îţi bat la uşă, iar tu le deschizi. Gângacii întră mereu pe sub uşă, spune eco­no­mistrul Dragoş Cabat. O criză pro­fundă va angaja teama din mintea oa­menilor, chiar dacă ei nu sunt afectaţi direct. O să crescă preţul la gaze, dar, cel mai probabil, dacă ruşilor le iese povestea cu Ucraina, atunci vom avea un nou conflict îngheţat în Ucraina, un teritoriu vast, iar investitorii nu vin în conflicte îngheţate şi nici la marginile lor, spune economistul. Acesta este pericolul pentru România.

Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni), spune că două lucruri sunt de urmărit: prima ar fi spre ce direcţie ne îndreptăm – vom avea o criză prelungită a energiei, dacă conflictul se prelungeşte în Ucraina. În mod cu totul surprinzător, el spune că trebuie reevaluată relaţia României cu China. Adică China poate ajuta România, crede el. „Au făcut-o mulţi alţii în Europa“, susţine Pârvan.