- Cercetătorii australieni au inventat un mecanism care să transforme cantităţi mari de apă de mare în apă potabilă
- Ionel Humelnicu este profesor la Facultatea de Chimie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza şi îţi spune că descoperirea este una viabilă şi chiar mai ieftină decât cele de până acum
- Aşa că dacă îţi faci griji că vei rămâne fără apă potabilă, australienii deja au rezolvat problema asta pentru tine
Ştii că 70 la sută din suprafaţa Pământului este acoperită de apă, dar nu toată această apă poate fi băută, iar printre cei mai îngrijoraţi de situaţia asta sunt australienii. Potrivit unui studiu al World Resources Institute, Australia ar putea intra într-o criză de apă în 2040. Aşa că cercetătorii de la Universitatea Monash au gândit un filtru care să transforme repede o cantitate mare de apă din mare, în apă potabilă.
Advertisment
Nici România, care are 60 % dintre apele minerale din Europa nu e tocmai ferită de o posibilă criză a apei potabile, aşa că, am discutat un Ionel Humelnicu, profesor la facultatea de Chimie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi ca să îţi explice cât de valabilă e metoda australienilor.
„Ceea ce au găsit cercetătorii australieni este un mecanism viabil deoarece aceste structuri teatraedrice reticulare utilizează nişte molecule care au o structură 3D cu multe goluri în interior. Au modificat aceste goluri în aşa fel încât să reţină moleculele de apă. În aceste structuri care sunt utilizate de către cercetătării australieni, au luat şi au combinat două structuri deja utilizate”, a explicat prof. Humelnicu.
Recomandări
„Ceea ce au găsit dumnealor pare viabil. Este un pas înainte şi în acelaşi timp, dacă până acum acest proces de desalinizare a apei de mare era unul foarte costisitor, din ceea ce spun dumnealor acolo de această dată, costurile sunt foarte reduse. Din punct de vedere financiar şi al timpului foarte scurt, metoda ar fi una revoluţionară. Celelalte metode – desalinizarea clasică prin încălzire şi concentrare şi filtrare durează foarte mult, foarte multă energie este consumată pentru evaporarea apei şi concentrare, iar tehnologia de osmoză iarăşi are anumite probleme chiar şi din punct de vedere chimic şi sunt aceste procedee sunt foarte costisitoare din punct de vedere energetic”, a spus prodecanul Facultăţii de Chimie din Iaşi.
- VIDEO. Moment inedit la Londra: cea mai înaltă și cea mai scundă femeie din lume s-au întâlnit
- Inovație în technologia medicală: XO Motion este primul exoschelet din lume
- Vin sărbătorile în România! Târgurile „Planeta Crăciun” și Wonder Events Fair te așteaptă
- Cât ai plăti pentru o banană? Care sunt cele mai excentrice cheltuieli ale miliardarilor
- Universitatea Babeș-Bolyai scrie istorie în educație. UBB e lider în marketing universitar pentru al 10-lea an
Partenerii noștri