• Ion Cristoiu: Din nevoia de a da glas urii faţă de duşmanul extern, creatorii perioadei 1947-1953 recurg de regulă la clişee din domeniul Zoologiei. Un inventar al acestora e mai mult decît semnificativ. Întîlnim astfel, înainte de toate, HAITA.
  • Ion Cristoiu: După HAITĂ vine, în ierarhia frecvenţei cu care sînt utilizate, concretizările zoologice. În caracterizarea duşmanului extern ne vom întîlni astfel cu o adevărată faună: lupi, câini, şacali, şerpi, vipere, năpârci,râme, cucuvăi, viespi…
  • Ion Cristoiu: Iată, aşadar, o listă bogată de imagini despre imperialismul american, întruchipat de Truman, din care presa rechiziţionată şi-ar putea alege în voie, pentru a stîrni ura faţă de imperialismul rus, întruchipat de Vladimir Putin.

De la începutul Războiului din Ucraina, Coaliţia presei rechiziţionate, precum odinioară caii, condusă de noul trust de presă Digiantena, s-a angajat cu toate armele în campania de stîrnire a urii faţă de noul duşman de clasă, imperialismul rus, întruchipat de Vladimir Putin. După o lună întreagă de coţofenit prin studiouri, moderatorii şi invitaţii lor au folosit atît de mult înjurături precum dement, criminal, iresponsabil, măcelar la adresa lui Vladimir Putin încît acestea s-au tocit rău de tot.

 M-am gîndit că presa care şi-a propus să stîrnească ura are nevoie de o mînă de ajutor. Şi mi-am amintit că în Istoria literaturii proletcultiste am făcut o trecere în revistă a imaginilor prin care literatura şi presa din anii stalinismului românesc au transpus în practică indicaţia de a stîrni ura cititorului faţă de imperialismul american întruchipat de Truman. Iată fragmente din studiul meu:

Din nevoia de a da glas urii faţă de duşmanul extern, creatorii perioadei 1947-1953 recurg de regulă la clişee din domeniul Zoologiei. Un inventar al acestora e mai mult decît semnificativ.

Recomandări

CINE-I „DI VINĂ”?
UE DĂ 9 MIL € PT. CHIRURGIA CU HOLOGRAME
NADAL SE CALIFICĂ ÎN TURUL PATRU LA MADRID
TRUMP MODIFICĂ DOBÂNDA DE REFERINȚĂ
CAMPUS „MADE IN CHINA”
TU CE CONDUCI AZI?

Întîlnim astfel, înainte de toate, HAITA:

„Haita ce iar spre război năzuieşte

noi o vom strînge cu toţii, ca-n cleşte“ (Mihu DragomirStelele păcii, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 12);

*

„Niciodată parcă n-am urît mai tare

Haitele flămînde de un nou război“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 117);

*

„Şi-am simţit iarăşi cum se asmute

haita sălbatecă după vînat.” (Dan DeşliuVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 17-18);

*

După HAITĂ vine, în ierarhia frecvenţei cu care sînt utilizate, concretizările zoologice.

În caracterizarea duşmanului extern ne vom întîlni astfel cu o adevărată faună:

LUPI:

„Lup viclean şi ucigaş

Pielea oii o-mbrăcaşi“ (Aurel Rău, Mesteacănul, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 49);

*

„Dar lupii… N-au pierit.

De zborul Primăverii li-i groază şi urît.

Stau dincolo de ape, sub cerul de cenuşă,

Pîndind cu ochi de gloanţe, în blănuri pînă-n gît.“ (Eugen Jebeleanu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 25);

*

„Da, fiara încă nu-i de tot răpusă.

Şi printre noi sclipeşte ochi de lup,

Tăiosul colţ şi gheara cea adusă,

Noi încă nu le-am smuls de tot din trup“ (Maria BanuşVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 169);

*

„Voi lupi flămînzi goniţi din ţara mea,

Ce rătăciţi în aste ceasuri

Prin jungle-ndepărtate, undeva,

Nu-mi pasă-n fond de urletul cumplit

Vibrînd în unda nopţilor albastre –

Mi-e silă doar de faptul c-aţi trăit

Sub cerul generos al ţării noastre“ (A. E. Baconski, Cîntece de zi şi de noapte, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 90).

*

„Ei sînt: trădătorii dintre greci,

Şi-ai lui Truman lupi: americanii-s“ (Mihai Beniuc, Măslinul, în Poezia nouă în RPR, ESPLA, Bucureşti, 1952, pg. 69).

CÎINI:

„Cîinii blestemaţi de domni

Ce făceau moarte de om“ (Maria Banuş, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 69);

*

„Cîini de se tot bat în neştire

pe clăi de dolari şi pe lire“ (Dan Deşliu, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 35).

ŞACALI:

„Din viziunile de piatră

Şacalii ies în lume, latră,

Cu măşti pe bot – moderne fiare –

Moderne arme ţin în ghiare,

Turbînd, cu boturile-n spume,

S-apucă-n haite peste lume,

De parcă spaţiul nu-i încape

Pe monştrii suri de peste ape.“ (Eugen Frunză, Versuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 323);

*

„Ard ruguri la marginea serii

Luminînd şacalii britanici“ (Radu Boureanu, Sîngele popoarelor, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1948, pg. 50).

ŞERPI, VIPERE, BALAURI, NĂPÎRCI:

„A ieşit la drum ca toţi să-l vadă

Şarpele cu clopoţei în coadă.

Şarpe, cînd te doare capul

Ieşi în drum de-ţi cată leacul.

Sîsăie din limbă ca dolarul

Cînd bancherii-şi umplu buzunarul”

(Mihai BeniucTrăinicie, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, p. 84-85);

*

„Ne clocoteşte ura din adînc

pentru toţi şerpii tupilaţi în scorburi“ (Eugen FrunzăHolde, Colecţia Contemporanul, Bucureşti, 1949, pg. 46);

*

„Nimic nu mă-nspăimîntă

Nici şerpii, nici şacalii“ (Maria BanuşVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 79);

*

„Nimic şi nimeni nu ne mai desparte:

nici norii-n zări, nici şerpii sub pingea!“ (Marcel BreslaşuStanţe despre marea sărbătoare în culegerea „Partidului“, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 72)

*

„Ascultă, poete!

Şuieră vipere“ (Eugen FrunzăVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 68);

„Mai s-aţin, la răscruci, veninoşii balauri” (Dan DeşliuVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 39);

„Se zbate crunt negrul balaur

Pe frunze galbene, roşcate, –

Se zbate pe-un morman de aur

Şi pe bancnote-nsîngerate“ (Mihai BeniucMărul de lîngă drum, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 81)

RÎME, VIERMI, OMIZI:

„Nu rîmelor morţii bolnave

Ci şoimilor vieţii în sbor

Li-s căile lumii deschise

Spre marele timp viitor“ (Eugen FrunzăZile slăvite, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1951, pg. 16);

*

„Simţi primăvara, fata mea, cum vine?

De soare-s crîngurile lumii pline.

Şi dacă-n crînguri se tîrăsc omizi,

Nu pregeta sub tălpi să le ucizi.

În mic e gestul ce-l vom face-n mare

Cu viermii lumii, blîndele popoare“ (Radu BoureanuVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 143).

CUCUVĂI:

„Şi cucuvăile-n zorzoane

De flăcările milioane

Se-ascund cu aripi de cenuşe

Pe după bolţi, pe după uşe“ (Eugen JebeleanuVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 49).

VIESPI:

„De secole, cuibul de viespi medievale

La crimele mari e părtaş;

Otravă coclită e-n guşile sale

Şi-n rugă e gînd ucigaş“ (Eugen FrunzăZile slăvite, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1951, pg. 66);

PORCI:

„Urlă domnii? Vai şi-amar

Dac-ar fi să vină

Ca să-şi vîre porcii iar

Rîtul în grădină!“ (Eugen FrunzăVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 45).

LILIECI:

„Se tem de flăcările roşii

Liliecii-n fracuri, pîntecoşii!“ (Eugen JebeleanuVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 47).

GUZGANI:

„Dar nu ne pot privi măcar odată

aceşti călăi de douăzeci de ani,

guzgani crescuţi în borta lor ciumată

cu gînd să răspîndească’n lumea toată

faimosul mod de viaţă-american…“ (Dan DeşliuVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1953, pg. 34).

VULPI:

„Din adăposturi veţi ieşi frumos

Aşa ca vulpile din vizuini,

Şi, domnule bancher burduhănos,

Zadarnic o să plîngi şi-o să suspini!“ (Mihai BeniucTrăinicie, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1955, pg. 121).

EREŢI:

„Şi fiecare mişcare-a sa tresare

În cursul larg, cuprinzător, al vieţii.

Deasupra-n nouri, mai plutesc ereţii,

Neputincioşi să-l sfîşie în gheare“ (Nina CassianÎn frunte, în culegerea Partidului, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 87);

ULI:

„Alelei, feciori de cîini,

Cum veţi mai plăti voi mîini,

Vipere cu limbi coclite,

Uli cu ghiare otrăvite“ (Nicolae TăutuStînca de pe Tatra, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 69).

PĂIANJENI, ŢÂNŢARI, MUŞTE:

„Ca un păianjen sîngeros

Ce-ntinde plasa lui de moarte

Lăţit, cu trupul vanitos,

Clocea război, urzea rapoarte

Ca un păianjen veninos“ (Radu BoureanuVersuri alese, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1954, pg. 91-92);

*

„E timpul! Haitul a-nceput

Ţînţari, păingi şi muşte să deşarte

Pe unde treceţi, paşii voştri put“ (Mihai BeniucFurtuni de primăvară în Poezia nouă în R.P.R., E.S.P.L.A., Bucureşti, 1952, pg. 67);

RECHINI:

„Stau colţii stîncoşi, rechini furişaţi

Pe-a apei întindere vastă,

Dar ţinta nu-şi pierde al nostru cîrmaci

Căci are busolă măiastră“ (Letiţia PopaCîntec de MaiContemporanul din 1 mai 1953).

CORBI:

„Nu sîntem carne de ospeţe

Să afle corbii şi să-nveţe“ (Maria Banuş, op. cit., pg. 56);

*

„Geaba ţipă corbii pe dolari,

hăt încolo, peste munţi şi ape“ (Dan Deşliu, op. cit., pg. 95);

*

„Ar crede corbii glasul tot,

numai dolarul – savant

să-şi construiască agonia

să-nhaţe rîtul tîlhăresc

din nou, orezul chinezesc

şi sondele din România“ (Dan Deşliu, op. cit. pg. 268).

Iată, aşadar, o listă bogată de imagini despre imperialismul american, întruchipat de Truman, din care presa rechiziţionată şi-ar putea alege în voie, pentru a stîrni ura faţă de imperialismul rus, întruchipat de Vladimir Putin.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro