Foametea mondială este în creştere. Agenţiile ONU avertizează asupra unei „catastrofe iminente”

• Foametea la nivel mondial este în creștere, avertizează Organizația Națiunilor Unite.
• Conflictele și instabilitatea economic sunt principalele cauze ale crizei alimentare.
• Sprijinul guvernamental a denaturat preţurile de pe piaţă. Acesta nu a ajuns la micii fermieri, a afectat mediul şi nu a promovat producţia de alimente nutritive.

Nivelul de foamete la nivel mondial s-a agravat din nou anul trecut, după ce în 2020 crescuse vertiginos din cauza pandemiei COVID-19, iar războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţă cu foametea şi migraţia în masă la o „scară fără precedent” în acest an, potrivit agenţiilor ONU, citate de Reuters.

Până la 828 de milioane de persoane, adică aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectate de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 şi cu 150 de milioane mai mult decât în 2019, au precizat agenţiile, inclusiv Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, Programul Alimentar Mondial şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ediţia 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia.

Nivelul foametei la nivel mondial a rămas relativ neschimbat între 2015 şi 2019

„Există un pericol real ca aceste cifre să urce şi mai mult în lunile următoare”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley, adăugând că preţurile majorate la alimente, combustibil şi îngrăşăminte, generate de războiul dintre Rusia şi Ucraina, ameninţă să împingă ţările în foamete.

„Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a evita această catastrofă iminentă”, a adăugat el.

Rusia şi Ucraina sunt al treilea şi, respectiv, al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil şi îngrăşăminte.

Războiul a perturbat exporturile, a împins preţurile mondiale ale alimentelor la niveluri record şi a declanşat proteste în ţările în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu preţuri ridicate ale alimentelor din cauza întreruperilor lanţului de aprovizionare legate de COVID-19.

Raportul ONU publicat miercuri a avertizat asupra implicaţiilor potenţial îngrijorătoare pentru securitatea alimentară şi nutriţie, în condiţiile în care conflictele, fenomenele climatice extreme, şocurile economice şi inegalităţile continuă să se intensifice.

Subvențiile din agricultură au denaturat piața

Raportul a estimat că, la nivel mondial, în 2020, 22% dintre copiii sub 5 ani aveau un retard de creştere, în timp ce 6,7% sau 45 de milioane sufereau de epuizare, o formă mortală de malnutriţie care creşte riscul de deces de până la 12 ori.

Îndemnând la o revizuire a politicilor agricole, raportul arată că sectorul alimentar şi agricol mondial a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an sub formă de sprijin care, de multe ori, a denaturat preţurile de pe piaţă, nu a ajuns la micii fermieri, a afectat mediul şi nu a promovat producţia de alimente nutritive.

Acest sprijin include subvenţii care vizează în principal alimentele de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea şi produsele lactate, în detrimentul unor alimente mai sănătoase şi nutritive, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele şi seminţele.

„În fiecare an, 11 milioane de oameni mor din cauza dietelor nesănătoase. Creşterea preţurilor la alimente înseamnă că această situaţie se va înrăutăţi”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.