Când o femeie o judecă pe alta, e deseori dură. Când își face auto-analiza, e nemiloasă, exagerându-și neajunsurile. Multe se descurajează singure, câteva însă scutură jumătatea plină a paharului până face bule. Iar una a făcut din sifon șampanie: Madonna! 

Era orfană, săracă și abuzată; drăguță, dar nu frumoasă; cu o voce bună, dar nu grozavă; dansa, dar nu minunat. În fiecare disciplină, erau altele mai talentate, însă ea a muncit ca nimeni să-și reunească toate calitățile într-un personaj unic: rebelă, dar empatică, provocatoare dar solidară, a reinventat în anii 80 ideea de popstar și chiar feminitatea.

Apariția MTV și a videoclipurilor, unde muzica, dansul, costumele se topesc într-o singură experiență artistică a fost unicul ei noroc. Tot restul e muncă sisifică, voință de neclintit și instinct pentru business. E prima artistă care și-a putut controla cariera discografică. A bătut toate recordurile, în topuri, pe stadioane, în încasări. E mereu provocatoare, scandalizând Vaticanul și ligile de decență, dar contribuind la evoluția mentalităților, la toleranță și integrare rasială, etnică și sexuală. După fiecare victorie, se reinventează și caută noi limite.

Recomandări

ALEGERI 2024
ORBAN IGNORĂ CPI
MUSK TAIE POSTURI LA GUVERN
CONTROALE LA GRANIȚĂ
ȘTII DE VREME?
UCRAINA PIERDE 40% DIN KURSK

După fiecare eșec, revine mai hotărâtă: ca actriță, deși criticii o distrug sistematic, nu se lasă până nu obține un Golden Globe cu Evita. Recunoaște că e control freak, dar nu tiran: apreciază contribuția altora și se înconjoară cu cei mai talentați colaboratori.

Madonna e revanșa italo-americanilor, revanșa copiilor din suburbiile industriale, revanșa fetelor de cartier, revanșa femeilor mereu tăcute și supuse. Ea apare ca o stridență, revendică promisiunea americană la o a doua șansă, personifică visul de a deveni totul din nimic și spune fiecărei fetițe din lume că da, se poate! Azi, toate cântărețele se străduiesc să-i semene. Azi, toate fetițele știu că nu trebuie să ceară voie ca să-și trăiască visele.