În copilărie, nu mă înflăcărau poveștile despre marii noștri voievozi. Ca fetiță, faptele de arme mă cam îngrozeau. Am rezonat însă cu destinele altori mari români: Babeș, Vlaicu, Coandă sau Emil Racoviță. Azi, am bucuria să adaug pe listă o femeie: Florica Topârceanu.
Advertisment
Studiază întâi biologia la Universitatea București și obține masteratul în biochimie în 1978. Lucrează apoi 20 ani la Institutul de Virusologie al Academiei și își ia doctoratul în 1999. Datorită specializării ei în virușii acvatici antarctici, ajunge să fondeze Comisia Națională de Cercetări Antarctice.
La 48 ani, Viorica participă în 2006 la inaugurarea Stației Law-Racoviță din Antarctica. Iată cum, la peste 100 ani de la expediția navei Belgica, biologul român care preia ștafeta este o femeie! Petrece luni întregi în deșertul de gheață. Dincolo de viruși, studiază adaptarea organismului în condiții extreme și consecințele schimbărilor climatice. Florica Topârceanu e un nume de referință pentru specialiștii din Australia, China, Rusia sau Argentina. Mulți dintre aceștia i-au studiat nu doar contribuția științifică, ci au întâlnit-o la lucru în stațiile lor de cercetare. Activitatea ei a dus la acceptarea României ca membru asociat în Comitetul Internațional Științific de Cercetări Antarctice (SCAR). În țară, Florica Topârceanu este mentorul viitorilor cercetători români în domeniu; afară, ea este reprezentanta țării noastre în Consiliul Tratatului Antarctic.
Recomandări
Poți întâlni astăzi români în toate țările. Dacă tricolorul nostru flutură însă mândru la capătul lumii, este meritul unei femei. Deși și-a închinat viața rațiunii și științei, Florica Topârceanu e pentru mine o eroină romantică: în imperiul gheții, inima ei fierbinte mută frontierele cunoașterii. Prin tratatul din 1959, Antarctica este teritoriu internațional. Însă în noaptea polară, una din rarele luminițe e românească. Emil Racoviță ar fi fost mândru.
Partenerii noștri