Dana Gîrbovan, președinte UNJR, președinte al Curții de Apel Cluj: „În Legile Justiției, pe șestache s-a încercat și s-a și reușit ca verificările CSAT pe tema „acoperiților din Justiție” să fie golite de conținut”

• „Nu ar fi stricat o mai mare deschidere spre dialog. Dacă din 4 în 4 ani facem reforme de genul acesta, nu vom mai termina niciodată. Reforma Justiției pare o chestiune fără de sfârșit”

• „Justiția din România respectă standardele UE. Nu cred că în UE există regim mai strict al magistraților decât în România. Sunt standarde în mișcare impuse de Comisia Europeană, uneori, dincolo de atributele ce-i revin”
• „Nu am obținut nimic din ce nu avem acum, în urma dezbaterii din Parlament. Dimpotrivă, am pierdut o garanție importantă: eficiența verificărilor făcute de CSAT pe „acoperiții” din Justiție”
• „Noi am insistat ca CSAT să-și asume și un răspuns negativ, în verificările făcute pe magistrați. Doar după ce ai un răspuns de la CSAT, ai certitudinea că verificările sunt făcute în mod real”
• „Poți să certifici că un judecător este colaborator al unui serviciu, dar nu poți să certifici că nu este? Verificările CSAT trebuie să existe și dacă răspunsul este da și dacă răspunsul este nu. În comisie nu am purtat discuția în detaliu pentru că nu au avut disponibilitatea să o facă”
• „Interferența serviciilor în Justiție este o amenințare la independența judecătorului pentru că este nevăzută. Nu poți să te aperi de ceva ce nu cunoști și nu știi că există”
• „Problema responsabilizării CSAT a rămas nesoluționată. Dacă nu ai cine să facă verificările, degeaba ai interdicții. CCR a tranșat povestea verificărilor CSAT în 2018”
• „În 2016, peste 80% din instanțe au cerut lămurirea raporturilor dintre magistrați și serviciile secrete”
• „Deciziile CCR sunt categoric obligatorii, independent de existența abaterii pentru magistrați”
• „Ultimele rapoarte MCV pe România au fost pline de erori factuale. Un dialog cu Comisia Europeană nu se poate baza pe ceva ce nu este real. În ultimii ani, componenta politică a bătut componenta tehnică a rapoartelor MCV”
• „Comisia Europeană nu ar trebui să se amestece în organizarea judiciară”
• „Magistrații au atras atenția că unele modificări vor genera probleme în practică. Președintele comisiei a spus: sunt sigur că veți găsi soluții! Dar rolul Legiuitorului nu este să genereze probleme”
• „Nu pot să spun că Legile Justiției în ansamblu sunt fundamental greșite. Statutul, cariera, modalitatea de promovare – sunt în regulă reglementate în Legile Justiției”
• „Nimeni n-a înțeles de ce acum aceste regulamente ale instanțelor trebuie adoptate în comun cu Ministerul Justiției, este una dintre enigmele acestor legi”
• „De aceea suntem aici pentru că nu știm să ne asumăm nimic. Nu văd de ce ar trebui așteptat avizul Comisiei de la Veneția”

„Importantă va fi forma finală a legilor Justiției. Vom avea 3 noi legi ale Justiției, nu ar fi stricat o mai mare deschidere spre dialog. Sper să nu fie nevoie să modificăm legile imediat după ce le-am adoptat. Dacă din 4 în 4 ani facem reforme de genul acesta, nu vom mai termina niciodată. Justificarea inițiatorilor a fost marota cu MCV și intrarea în Schengen. În 2012, argumentele aduse au fost aceleași. după 10 ani, suntem în același punct. Reforma Justiției pare o chestiune fără de sfârșit. Sunt de acord, trebuia demult ridicat MCV. Justiția din România respectă standardele UE. Nu cred că în UE există regim mai strict al magistraților decât în România. Sunt standarde în mișcare impuse de Comisia Europeană, uneori, dincolo de atributele ce-i revin”, a declarat Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România dar și președinte al Curții de Apel Cluj, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, dar și Andreea Ciucă, președintele Curții de Apel Târgu Mureș, și președinte al Asociației Magistraților din România, au fost prezente în Senat, în comisia specială de elaborare a legilor Justiției, și au ridicat politicienilor problema delicată a interdicției pentru serviciile secrete de a racola magistrați dar și a verificărilor făcute de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe această temă.

În emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, judecătorul Dana Gîrbovan a povestit ce a obținut și ce s-a pierdut din Legile Justiției pe tema verificării de către CSAT a „acoperiților din Justiție”:

„Demersurile mele nu sunt o ambiție personală. Forma inițială a legilor era mult mai gravă ca amenințări la adresa Justiției. Am spus că nu vom negocia: dacă garanțiile din lege nu pot fi îmbunătățite, trebuie măcar păstrate. Legile au fost un pic coafate, pe tema interdicției relației cu serviciile de informații. Nu am obținut nimic din ce avem acum, în urma dezbaterii din Parlament. Dimpotrivă, am pierdut o garanție importantă: eficiența verificărilor făcute de CSAT. CSAT trebuie să verifice dacă magistrații respectă interdicția de a fi lucrători, colaboratori, informatori, ofițeri acoperiți ai serviciilor de informații. Mecanismul verificării magistraților ar trebui să fie funcțional. Statul are obligația să asigure procedurile. În 2016 am cerut să ni se explice cum se fac verificările CSAT și care este rezultatul. În 2017 și 2018, am propus ca verificările să se facă de comisiile de specialitate ale Parlamentului. CCR a explicat că CSAT are legitimitatea constituțională să facă verificările. Nu știu dacă există dificultăți la CSAT de a face astfel de verificări. Verificările CSAT pe relația magistrați – servicii nu trebuie doar prevăzute în lege și golite de substanță. O prevedere legală care nu poate fi aplicată în practică este în sine neconstituțională. Ea nu rezolvă, ci doar ascunde problema. Noi am insistat ca CSAT să-și asume și un răspuns negativ, în colaborarea servicii – magistrați. Doar după ce ai un răspuns de la CSAT, ai certitudinea că verificările sunt făcute în mod real. Poți să certifici că un judecător este colaborator, dar nu poți să certifici că nu este? Verificările CSAT trebuie să existe și dacă răspunsul este da și dacă răspunsul este nu. În comisie nu am purtat discuția în detaliu pentru că nu au avut disponibilitatea să o facă. (…) Obligația verificărilor CSAT este reglementată legal. Dacă e o problemă instituțională la CSAT, ea trebuie exprimată și trebuie găsite soluții. Problema nu se discută, nici acum în comisie nu s-a discutat. Pe șestache s-a încercat și reușit ca verificările CSAT să fie golite de conținut. Pe mine mă interesează să avem garanții funcționale că nu va mai fi permisă interferența serviciilor de informații în Justiție. Interferența serviciilor în Justiție este o amenințare la independența judecătorului pentru că este nevăzută. Nu poți să te aperi de ceva ce nu cunoști și nu știi că există. Am rugat parlamentarii să mă asculte. Pe problema protocoalelor, am reușit în comisie în a doua etapă. S-a rezolvat și problema dezincriminării tentativei și a racolării magistraților, inclusiv pentru personalul auxiliar. Problema responsabilizării CSAT a rămas nesoluționată. Dacă nu ai cine să facă verificările, degeaba ai interdicții. CCR a tranșat povestea verificărilor CSAT în 2018. Tot CCR a spus că orice act administrativ trebuie să poată fi atacat în contencios. Nici UNJR, nici eu, nici instanțele nu suntem organe de verificare a CSAT. Prezumția mea este că instituțiile statului își fac treaba. Problema mea este de a apăra independența Justiției ca sistem și din punctul de vedere al oricărui judecător. Dacă CSAT a făcut sau nu aceste verificări este o problemă la care cetățenii au o cale legală de a se apăra (…). Este problema procurorilor de ce nu consideră acest lucru important. Este adevărat că problema este importantă pentru judecători. În 2016, peste 80% din instanțe au cerut lămurirea raporturilor dintre magistrați și serviciile secrete. Problema este generală la nivelul judecătorilor, a fost transpusă într-un act al Consiliului Europei”.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a vorbit pe Aleph News și despre eliminarea din Legea statutului magistraților a abaterii disciplinare pentru magistrați în cazurile de nerespectare a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale a României:

„Nu știu de ce membrii comisiei au votat într-un fel și după aceea s-au răzgândit. Deciziile CCR sunt categoric obligatorii, independent de existența abaterii pentru magistrați. Deciziile CCR sunt obligatorii pentru magistrați pentru legea fundamentală a statului român spune acest lucru. CJUE este o curte activistă, și-a luat în serios rolul de gardian al tratatelor. Supremația dreptului UE nu este în tratate, a fost creată prin jurisprudența CJUE. Prioritatea dreptului UE nu se referă la Constituția însăși, ar însemna o abdicare de la suveranitate. Supremația Constituției și nu a dreptului UE, este garantată de legea fundamentală. Suveranitatea națională este strâns legată de independență, nu poate fi modificată nici prin referendum. Cu Comisia Europeană ar fi trebuit să fie un dialog onest. Ultimele rapoarte MCV pe România au fost pline de erori factuale. Un dialog cu Comisia Europeană nu se poate baza pe ceva ce nu este real. În ultimii ani, componenta politică a bătut componenta tehnică a rapoartelor MCV. Organizarea judiciară ține de competența exclusivă a statelor membre. Comisia Europeană nu ar trebui să se amestece în organizarea judiciară. Jaloanele MCV sunt ținte în mișcare. În jocul negocierilor, rămân descoperite lucruri importante: ÎCCJ trebuie să asigure unificarea practicii. Nu mai există elementul de presiune dat de existența unei abateri disciplinare pe nerespectarea deciziilor ÎCCJ. (…) Parlamentarii și-au asumat o misiune foarte grea, Legile Justiției sunt foarte ample. Magistrații au atras atenția că unele modificări vor atrage probleme în practică. Președintele comisiei a spus: sunt sigur că veți găsi soluții! Rolul Legiuitorului nu este să genereze probleme. Au existat considerente politice de a trece Legile Justiției cât mai repede. Efectele secundare: o calitate mai scăzută a Legilor Justiției. Nu pot să spun că Legile Justiției în ansamblu sunt fundamental greșite. Statutul, cariera, modalitatea de promovare – sunt în regulă reglementate în Legile Justiției”.

Dana Gîrbovan a mărturisit în emisiunea OFF/OnTheRecord de pe Aleph News și faptul că nu înțelege de ce a dorit neapărat ministerul Justiției să se bage în elaborarea regulamentelor instanțelor de judecată din România:

„Regulamentele organizează instanțele și n-au fost nemulțumiri. În 2018, regulamentele au fost trecute în componența secției de judecători tocmai pentru că vizează instanțele. Ministrul Justiției oricum are un cuvânt de spus în adoptarea acestor regulamente. Nimeni n-a înțeles de ce acum aceste regulamente trebuie adoptate în comun, este una dintre enigmele acestor legi. Membrii comisiei parlamentare nu au avut răspuns la această modificare. Președintele ÎCCJ a adus la cunoștința comisiei parlamentare mai multe probleme”.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat în emisiune că nu crede că este necesar avizul Comisiei de la Veneția pe noile Legi ale Justiției, având în vedere experiența dar și erorile factuale comise de Comisia de la Veneția în rapoartele de până acum:

„De aceea suntem aici pentru că nu știm să ne asumăm nimic. Experiența noastră cu comisia de la Veneția a fost extrem de neplăcută, a fost o rușine. Într-o întâlnire cu Comisia de la Veneția nici nu am fost lăsați să vorbim, în a doua ne-au lăsat să vorbim foarte puțin. Am arătat factual Comisiei de la Veneția că unele chestiuni inserate în rapoarte sunt greșite. Nu văd de ce ar trebui așteptat avizul Comisiei de la Veneția, avem nenumărate rapoarte, știm care este viziunea. Nici nu știu dacă parlamentarii își puneau vreo problemă că este vreo problemă. Dacă nu ești acolo să susții amendamentele, nu au nicio șansă să treacă. Problema verificărilor CSAT a generat multe întrebări, revin cu explicații ample”.