• Corina Creţu: Eu nu cred că a da cu pumnul în masă e cea mai bună formă . Cel mai important este să se pună pe ordinea de zi, la consiliu, că aceştia sunt paşii. Practic, ar trebui să se pună pe ordinea de zi la Consiliul JAI, unde România este reprezentată de ministrul de Interne, şi la Consiliul European.
  • Corina Creţu: România are o rată de absorbţie de 69-70% pentru exerciţiul financiar 2014-2020, care mai poate fi folosit până în decembrie 2023, dar nu exclud posibilitatea de a se prelungi acest termen mai ales din cauza războiului.
  • Corina Creţu: Din păcate, PNNR-ul românesc a fost negociat într-un mod cu totul netransparent în ceea ce priveşte comunicarea cu populaţia şi cu beneficiarii şi se doreşte cumva ajustarea. Şi înţeleg pentru că sunt lucruri foarte greu de realizat, dacă nu imposibil de realizat.

Europarlamentarul Corina Crețu vorbește despre șansele aderării noastre la Schengen, după mulți ani de amânări, dar și despre bugetul UE pe 2023, cum se împart banii și ce mai are de făcut România. De asemenea, PNRR este un alt subiect abordat și punctează că niciun alt stat membru nu a introdus reforma pensiilor în acest plan de redresare postpandemică.

Prezentăm principalele declarații ale europarlamentarului Corina Crețu, sâmbătă seara, la emisiunea Insecuritate, de la Aleph News:

Corina Crețu:  Până la urmă, dacă ratăm acest tren, nu știm când va mai veni altul pentru că totuși România face eforturi uriașe și sacrificii, după o perioadă grea de pandemie, această agresiune inacceptabilă, nejustificată, neprovocată asupra Ucrainei. Noi suntem totuși scutul UE, apărăm granița externă, sigur cu ajutorul NATO, și cred că este momentul după 15 ani de la aderarea la UE românii să se simtă acasă, să nu mai trebuiască să stea la cozi, să schimbe terminalele, iar beneficiile economice sunt și ele incontestabile având în vedere înlesnirile pentru transportatori, IMM, atâtea produse perisabile care nu pot fi transportate din cauza perioadelor lungi de stat la vamă… deci ar fi un pas înainte și în primul rând un semn de respect față de România și față de români.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

„Pentru România ar fi o tragedie destrămarea UE”

Corina Crețu:  Olanda a rămas oarecum izolată, dar nu Olanda ca țară. Este vorba despre un partid care face parte din coaliția de guvernare. Premierul Rutte stă pe o coaliție foarte fragilă, formată din patru partide, iar unul dintre aceste partide, care are 6%, este împotrivă. Acum, motivele sunt diverse. Unii vorbesc de justiție, unii vorbesc de interese economice și, într-adevăr dacă te uiți pe hartă s-ar putea ca Olanda cumva, având în vedere mărfurile dinspre Asia, poate unii să prefere să acosteze la Constanța decât să facă încă 3 săptămâni până la Rotterdam, dar cred că e momentul să depășim aceste lucruri pentru că este nevoie de solidaritate, este nevoie să aratăm că suntem împreună și la bine și la greu și în primul rând trebuie să apărăm pacea pe continentul nostru și acest proiect unic care este UE. Cred că politicienii, mai ales cei care au putere de decizie executivă, pot să dea apă la moară acestor forțe antieuropene. Părerea mea este că pentru România ar fi o tragedie destrămarea UE.

Corina Crețu:  Eu nu cred că cea mai bună formă e de a da cu pumnul în masă. Cel mai important este să se pună pe ordinea de zi, la consiliu, că aceștia sunt pașii. Practic, ar trebui să se pună pe ordinea de zi la Consiliul JAI, unde România este reprezentată de ministrul de Interne, și la Consiliul European. În acel moment nu cred că o țară poate să explice de ce Bulgaria sau Croația ar sta mai bine ca România. Din contră, suntem mai expuși și avem nevoie de aceste semne de solidaritate. Și Olanda, dacă am obține măcar să se abțină suntem intrați în Schengen. Au mai fost precedente de acest gen, care, în urma negocierilor… este acel we agree to disagree. Pe de altă, parte 26 din 27 de state sunt ferm în favoarea noastră. Premierul Rutte spune că are nevoie de vot în Parlament. Mizăm pe echilibrul și solidaritatea necesară în aceste momente în care orgoliile naționale trebuie să fie date la o parte în favoarea acestui proiect care este continentul nostru.

Corina Crețu:  România are o rată de absorbție de 69-70% pentru exercițiul financiar 2014-2020, care mai poate fi folosit până în decembrie 2023, dar nu exclud posibilitatea de a se prelungi acest termen mai ales din cauza războiului. Parlamentul European a adoptat posibilitatea ca statele membre să deconteze din fondurile 2014-2020 toate cheltuielile legate de refugiați, cele legate de asigurarea cazării, hranei celor care tranzitează sau stau în toate statele membre pot să depună facturi pentru acest lucru tocmai pentru a mări rata de absorbție a celor care nu au reușit pe perioada 2014-2020. Apoi s-a adoptat bugetul 2021-2027 care poate fi folosit de la 1 iulie 2021, când s-a adoptat regulamentul de folosire a acestui buget. Din păcate, România nu are încheiate toate programele operaționale pentru a folosi acest buget, dar sperăm că până la sfârșitul anului măcar să înceapă să folosească acest buget.

„Nicio țară nu a introdus în PNRR reforma pensiilor”

Corina Crețu:  În ceea ce privește PNRR, România a primit puțin peste 6 miliarde de euro, din cele 30 de miliarde. Este vorba despre prefinanțare și prima tranșă, dar greul abia acum începe. Din păcate, PNNR-ul românesc a fost negociat într-un mod cu totul netransparent în ceea ce privește comunicarea cu populația și cu beneficiarii și se dorește cumva ajustarea. Și înțeleg pentru că sunt lucruri foarte greu de realizat, dacă nu imposibil de realizat. De pildă, România s-a angajat prin PNRR ca până la ultimul sat să ajungă la mașini electrice până în anul 2030, ceea ce mie nu mi se pare fezabil. Unul dintre jaloanele care trebuie îndeplinit până la sfârșitul lui decembrie anul acesta este modernizarea, profesionalizarea administrației, agențiilor, Metrorex, CNAIR, CFR Marfă, șamd. Eu țin minte că în 2018 și probabil a rămas în memoria instituțională a guvernelor care au fost scrisorile mele de comisar european în care spuneam asta de atunci. Mi-e foarte greu să cred că am putea face într-o lună. Plus reforma sistemului de pensii. Nicio țară nu a introdus în PNRR acest lucru pentru că nivelul pensiilor este un atribut al statelor respective. În final s-a adoptat chestiunea salariului minim european, care până acum a fost un subiect tabu, iar acum e directivă europeană.

„Un proiect de țară care trebuie promovat este acela de consolidare și renaștere a satului românesc”

Corina Crețu:  Adoptarea monedei euro trebuie să vină la momentul potrivit astfel încât populația să nu sufere. Țineți minte că și în Grecia au fost mișcări de stradă atunci când s-a adoptat moneda euro. Economia românească trebuie să fie pregătită. Scopul final, atunci când s-a vorbit de o monedă unică, a fost de a trăi mai bine, dar fiecare țară a trecut prin niște turbulențe. Poate că e o atitudine mai înțeleaptă, mai prudentă pentru că avem prea multe provocări în același timp ca să mai adăugăm încă una.

Corina Crețu:  Vorbeați de un indicator care trebuie să fie minim. Alocările se fac în funcție de PIB, este indicatorul unanim acceptat deși poate că ar trebui găsiți și alți indicatori legați de reforma socială, educație. România este țara cu cea mai mare populație în mediul rural, 45%, cea mai mare sărăcie extremă, adică o polarizare extremă în societate. Ca să vă dau un exemplu avem un medic la 2000 de locuitori în mediu rural, un procent de 11 ori mai mic față de cel din mediul urban. Cred că un proiect de țară care trebuie promovat este acela de consolidare și renaștere a satului românesc. Sunt foarte mulți oameni de la sate care se simt abandonați.