STUDIU. De ce răcim mai des în sezonul rece? Cercetătorii au descoperit motivul și ne oferă metoda pentru a ne proteja

• În ceea ce cercetătorii numesc o descoperire ştiinţifică, oamenii de ştiinţă care au realizat un nou studiu ar putea fi descoperit motivul biologic pentru care iarna avem mai multe boli respiratorii.
• Se pare că aerul rece în sine dăunează răspunsului imunitar care are loc în nas.
• „Aerul rece este asociat cu o creştere a infecţiilor virale, deoarece, în esenţă, aţi pierdut jumătate din imunitate doar prin acea mică scădere a temperaturii”, a declarat rinologul Dr. Benjamin Bleier.

 În ceea ce cercetătorii numesc o descoperire ştiinţifică, oamenii de ştiinţă care au realizat un nou studiu ar putea fi descoperit motivul biologic pentru care iarna avem mai multe boli respiratorii.

„Este pentru prima dată când avem o explicaţie biologică, moleculară în ceea ce priveşte un factor al răspunsului nostru imunitar înnăscut care pare să fie limitat de temperaturile mai scăzute”, a declarat rinologul Dr. Zara Patel, profesor de otorinolaringologie şi chirurgie a capului şi gâtului la Stanford University School of Medicine din California. Ea nu a fost implicată în noul studiu.

De fapt, reducerea temperaturii din interiorul nasului cu doar 5 grade Celsius ucide aproape 50% din miliardele de celule care luptă împotriva virusurilor şi bacteriilor din nări, potrivit studiului publicat marţi în The Journal of Allergy and Clinical Immunology.

„Aerul rece este asociat cu o creştere a infecţiilor virale, deoarece, în esenţă, aţi pierdut jumătate din imunitate doar prin acea mică scădere a temperaturii”, a declarat rinologul Dr. Benjamin Bleier, director al secţiei de otorinolaringologie de la Massachusetts Eye and Ear şi profesor asociat la Harvard Medical School din Boston.

„Este important să ne amintim că acestea sunt studii in vitro, ceea ce înseamnă că, deşi se foloseşte ţesut uman în laborator pentru a studia acest răspuns imunitar, nu este un studiu care se desfăşoară în interiorul nasului real al cuiva”, a declarat Patel într-un e-mail. „Adesea, concluziile studiilor in vitro sunt confirmate in vivo, dar nu întotdeauna”.

Pentru a înţelege de ce se întâmplă acest lucru, Bleier şi echipa sa şi coautorul Mansoor Amiji, care conduce departamentul de ştiinţe farmaceutice de la Universitatea Northeastern din Boston, au pornit într-o vânătoare de detectivi ştiinţifici.

Explicaţia ştiinţifică

Un virus respirator sau o bacterie invadează nasul, principalul punct de intrare în organism. Imediat, partea din faţă a nasului detectează germenul, cu mult înainte ca partea din spate a nasului să fie conştientă de intrus, a descoperit echipa. În acel moment, celulele care căptuşesc nasul încep imediat să creeze miliarde de copii simple ale lor însele, numite vezicule extracelulare, sau EV-uri.

„EV’s nu se pot diviza aşa cum o pot face celulele, dar sunt ca nişte mici versiuni mini de celule special concepute pentru a merge şi a ucide aceşti viruşi”, a spus Bleier. „EV’s acţionează ca momeli, astfel încât acum, când inhalezi un virus, acesta se lipeşte de aceste momeli în loc să se lipească de celule”.

Acele „Mini Me’s” sunt apoi expulzate de celule în mucusul nazal, unde opresc germenii invadatori înainte ca aceştia să ajungă la destinaţie şi să se înmulţească, potrivit CNN.

„Aceasta este una dintre, dacă nu chiar singura parte a sistemului imunitar care părăseşte corpul pentru a merge să lupte cu bacteriile şi viruşii înainte ca aceştia să ajungă efectiv în organism”, a spus Bleier.

Odată create şi împrăştiate în secreţiile nazale, miliardele de EV-uri încep apoi să înghesuie germenii răpitori, a spus Bleier. „Acesta este modul în care organismul absoarbe aceşti viruşi inhalaţi, astfel încât să nu poată intra niciodată în celulă în primul rând”.

O creştere mare a puterii imunitare

Atunci când este atacat, nasul creşte producţia de vezicule extracelulare cu 160%, a constatat studiul. Au existat diferenţe suplimentare: EV-urile aveau mult mai mulţi receptori pe suprafaţa lor decât celulele originale, sporind astfel capacitatea de oprire a virusului a miliardelor de vezicule extracelulare din nas.

Celulele din organism conţin, de asemenea, un ucigaş viral numit micro ARN, care atacă germenii invadatori. Cu toate acestea, EV-urile din nas conţineau de 13 ori mai multe secvenţe de micro ARN decât celulele normale, a constatat studiul. Aşadar, nasul vine la luptă înarmat cu nişte superputeri suplimentare.

Dar ce se întâmplă cu aceste avantaje atunci când vine vremea rece?

Pentru a afla, Bleier şi echipa sa au expus patru participanţi la studiu la temperaturi de 4,4 grade Celsius, timp de 15 minute, iar apoi au măsurat condiţiile din interiorul cavităţilor lor nazale.

„Ceea ce am descoperit este că, atunci când eşti expus la aer rece, temperatura din nas poate scădea cu până la 5 grade Celsius. Iar acest lucru este suficient pentru a anula, în esenţă, toate cele trei avantaje imunitare pe care le are nasul”, a spus Bleier. De fapt, acel pic de răceală din vârful nasului a fost suficient pentru a scoate din luptă aproape 42% din veziculele extracelulare, a spus Bleier.

„În mod similar, aveţi aproape jumătate din cantitatea acelor microARN-uri ucigaşe în interiorul fiecărei vezicule şi puteţi avea o scădere de până la 70% a numărului de receptori de pe fiecare veziculă, ceea ce le face mult mai puţin lipicioase”, a spus el.

Ce efect are acest lucru asupra capacităţii dumneavoastră de a lupta împotriva răcelii, gripei şi a Covid-19? Reduce la jumătate capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecţiilor respiratorii, a spus Bleier.

Care este soluţia?

Purtarea unei măşti vă poate proteja de aerul rece care vă poate reduce imunitatea, spune un expert. „Nu numai că măştile vă protejează de inhalarea directă a viruşilor, dar este ca şi cum aţi purta un pulover pe nas”, a spus el. Patel a fost de acord: „Cu cât puteţi menţine mai cald mediul intranazal, cu atât mai bine va putea funcţiona acest mecanism de apărare imunitară înnăscută. Poate încă un motiv în plus pentru a purta măşti!”.

În viitor, Bleier se aşteaptă să vadă dezvoltarea unor medicamente nazale topice care să se bazeze pe această revelaţie ştiinţifică. Aceste noi produse farmaceutice vor „în esenţă, vor păcăli nasul să creadă că tocmai a văzut un virus”, a spus el.