ANALIZĂ. Ce va trebui să facă România dacă aderarea la Spaţiul Schengen va fi amânată încă câţiva ani?

• Pentru început, guvernanţii ar putea să implementeze statul de drept, securitate, sistem sanitar, sistem medical, învăţământ şi dezvoltare economică ca în Ţările de Jos şi Austria.
• România va trebui să depună mai mult efort pentru a urca în clasamentul Transparency International şi să egaleze Ţările de Jos şi Austria, poate chiar să le depăşească. 
• România trebuie să demonstreze în următorii ani că intenţionează să rămână membru permanent al Uniunii Europene ce combate corupţia politică.

Pentru început, guvernanţii ar putea să implementeze statul de drept, securitate, sistem sanitar, sistem medical, învăţământ şi dezvoltare economică ca în Ţările de Jos şi Austria.

1. Stat de drept ca-n Ţările de Jos şi Austria 

Austria are un sistem instituţional şi juridic bine dezvoltat, iar majoritatea cazurilor de corupţie investigate de o comisie parlamentară se încheie cu procese judiciare şi hotărâri eficiente.Există mai multe cazuri semnificative de corupţie din Austria care au avut loc în ultimul deceniu care au implicat oficiali funciari şi regionali , funcţionari publici la nivel înalt, guvernul central şi, într-un caz, chiar fostul cancelar, Sebastian Kurz.

Dar Sebastian Kurz a demisionat din propria iniţiativă după ce a debutat ancheta şi ca urmare a presiunilor. Un fost ministru de Finanţe a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru corupţie. 

În indicele de percepţie a corupţiei 2021 al Transparency International, Austria a obţinut un scor de 74 pe o scară de la 0 („foarte corupt”) la 100 („foarte curat”). Corupţia este rară în Ţările de Jos în toate domeniile majore, de la justiţie, poliţie, afaceri la politică, fiind considerată una dintre cele mai puţin corupte ţări membre din Uniunea Europeană.

În indicele de percepţie a corupţiei 2021 al Transparency International, Ţările de Jos au obţinut un scor de 82 pe o scară de la 0 („foarte corupt”) la 100 („foarte curat”). Din 2022, eficacitatea anchetării şi sancţionării actelor de corupţie  la nivel înalt s-au îmbunătăţit în continuare, inclusiv prin avansarea cauzelor care erau pe rol de ani de zile din motive procedurale.

Mituirea funcţionarilor publici în Ţările de Jos se pedepseşte pentru ambele părţi implicate, cu amendă de până la 87.000 euro pentru persoane fizice şi/sau închisoare de până la şase ani. În Austria, pedepsele pentru încălcarea legilor anticorupţie includ închisoare de până la 10 ani conform Codului penal austriac şi amenzi de până la maximum 1,8 milioane de euro.

În ultimii ani, România a urcat în clasamentul corupţiei  la poziţia 69 în 2020 datorită eforturilor depuse de Direcţia Naţională Anti-Corupţie şi a procurorului  Laura Codruţa Kövesi. Mulţi politicieni corupţi din PSD, PNL, UDMR şi PDL care au ocupat funcţii înalte au fost judecaţi şi condamnaţi la închisoare pentru abuz în serviciu, luare de mită, conflicte de interese şi alte infracţiuni de corupţie, cu sentinţe între trei şi opt ani. 

În memoria colectivă a Occidentului sunt încă întipărite amintirile recente cu incidentele din anii 2017-2019 privind legile justiţiei în perioada guvernării PSD condusă de Liviu Dragnea care a dus la proteste masive pentru protejarea Justiţiei independente. Problemele cu legile justiţiei şi corupţia politică de atunci ar fi pătat reputaţia României pe termen îndelungat, iar ţările vestice nu doresc ca România, odată aderată la Schengen, să devină o nouă Polonia sau Ungaria.

În 2019, Polonia a anunţat că va intenţiona să părăsească Uniunea Europeană pentru a modifica legile justiţiei, măsură cu care instituţiile europene nu pot fi de acord. Polonia ar putea rămâne însă în Schengen, la fel ca Norvegia, Elveţia,   Liechtenstein  şi Islanda care nu sunt ţări membre ale Uniunii Europene.  Şi Marea Britanie a avut opţiunea de a rămâne în Spaţiul Schengen după Brexit. Ungaria condusă de premierul Viktor Orban a căpătat o poziţie tot mai eurosceptică.  

Ce s-ar întâmpla dacă ambele ţări ar ieşi din Uniunea Europeană, dar ar rămâne în Spaţiul Schengen?

Nişte ţări corupte în devenire ar avea în continuare acces la libera circulaţie în Europa, fără controale la frontierele dintre ele. Ar fi o situaţie catastrofală ca infractori şi corupţi politici să circule în voie. 

De aceea, România va trebui să depună mai mult efort pentru a urca în clasamentul Transparency International şi să egaleze Ţările de Jos şi Austria, poate chiar să le depăşească. 

Un stat de drept cu instituţii funcţionale şi independente politic le-ar determina pe toate statele membre ale Uniunii Europene să acorde şi mai multă încredere României. 

România trebuie să demonstreze în următorii ani că intenţionează să rămână membru permanent al Uniunii Europene ce combate corupţia politică, aflat sub autoritatea Parlamentului European, al Comisiei Europene, al Consiliului European şi al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

2. Legalizarea drogurilor uşoare şi pedepsirea dură a traficanţilor de droguri periculoase ca-n Ţările de Jos  

Canabisul în Austria este legal pentru uz ştiinţific şi medical, dar ilegal pentru uz recreaţional. Deţinerea de cantităţi mici pentru uz personal a fost dezincriminată în 2016 şi este permisă vânzarea seminţelor şi plantelor de canabis. 

Canabisul în Ţările de Jos este ilegal, dar este dezincriminat pentru uz personal. Consumul recreaţional al drogului este tolerat şi este disponibil în cafenele. Din 2003, există un medicament cu prescripţie legală cunoscut sub numele de „Mediwiet”, disponibil în farmaciile olandeze.  Alte droguri uşoare permise usnt hash somniferele si sedativele, în timp ce droguri ca heroina, cocaina, amfetamina, LSD si ecstasy sunt ilegale. 

Dar importul şi exportul oricărui drog clasificat  ca fiind periculos este o infracţiune gravă. Pedeapsa cu închisoarea poate dura până la 12 până la 16 ani dacă este vorba de comerţ cu droguri periculoase. Dar şi pentru cantităţi mari de canabis exportate, infractorii pot primi închisoare de patru ani. 

Canabisul în România este ilegal pentru uz recreaţional şi medical. Deşi a fost legalizat din punct de vedere tehnic pentru uz medical în 2013, nu a fost eliminat din Tabelul I al Medicamentelor cu risc ridicat şi, ca atare, folosirea lui este interzisă. Consumul de droguri nu a fost dezincriminat, dar se poate evita pedeapsă cu închisoarea. O persoană condamnată pentru posesie de droguri pentru uz personal poate evita o pedeapsă cu închisoarea  dacă acceptă un „program integrat de asistenţă”. 

Multe persoane din România apelează la traficanţi de droguri. Numai în 2022 au fost depistate numeroase cazuri – în 12 judeţe au fost desfăşurate peste 80 de percheziţii domiciliare, iar la final cel puţin 150 de oameni vor fi duşi la audieri şi o grupare de traficanţi de droguri, a fost destructurată la Iaşi şi Vaslui.

Între 2011 şi 2021 au fost arestaţi români implicaţi în traficul transatlantic de droguri cu carteluri columbiene, dar şi lideri ale unor carteluri mexicane. Au fost depistate grupări care făceau trafic cu cocaină în Marea Britanie cu carteluri mexicane. 

Există o singură soluţie pentru a stopa traficul ilegal de droguri – să fie legalizate drogurile uşoare şi astfel persoanele din România care doresc să consume canabis pentru scop recreaţional sau medical nu mai trebuie să apeleze la traficanţi.

Kurzgesagt – In a Nutshell, un canal educaţional de pe YouTube, susţine că războiul global împotriva drogurilor este un eşec masiv şi că ţările au avut mai mult randament în a stopa traficul de cocaină după ce au legalizat canabisul şi alte droguri uşoare.  

3. Legalizarea, reglementarea şi fiscalizarea prostituţiei ca-n Ţările de Jos şi Austria ar stopa proxenetismul şi traficul de persoane 

Prostituţia în Ţările de Jos este legală şi reglementată. Funcţionarea unui  bordel este, de asemenea, legală. De Wallen  cel mai mare şi mai cunoscut cartier roşu din Amsterdam,  este o destinaţie pentru turismul sexual internaţional.

De la 1 ianuarie 2022, un client este sancţionat dacă achiziţionează un serviciu sexual de la o lucrătoare sexuală despre care cunoaşte sau are motive serioase să suspecteze că există constrângere, exploatare sau trafic de persoane.Guvernul a promulgat o lege care incriminează solicitarea cu bună ştiinţă a unei victime a traficului sexual, cu pedepse de până la patru ani de închisoare sau o amendă pentru solicitarea unei victime adulte a traficului sexual şi până la şase ani de închisoare sau o amendă pentru solicitarea unui copil care este victimă a traficului sexual.

UNHCR scria în 2012 că Ţările de Jos au avut însă probleme cu persoane traficate pentru sex – statele care sunt surse majore de trafic de persoane exploatate sexual pentru Ţările de Jos includ Thailanda, India, Ţările de Jos, Mexic, China, Nigeria, Albania, Bulgaria, Belarus, Moldova, Ucraina, Sierra Leone şi România.

Când guvernul olandez a legalizat prostituţia în 2000, a fost pentru a proteja femeile, oferindu-le permise de muncă, dar autorităţile se temeau în 2008 că această afacere este scăpată de sub control: „Ne-am dat seama că nu mai este vorba despre micii antreprenori, ci despre cei mari organizaţii criminale sunt implicate aici în traficul de femei, droguri, crime şi alte activităţi criminale”, a spus Job Cohen , fostul primar al Amsterdamului.

O propunere de lege a fost introdusă în Camera Reprezentanţilor Ţărilor de Jos în 2009 şi modificată în 2010, care ar interzice  persoanelor sub 21 de ani să se prostitueze. Prostituatele sunt obligate să se înregistreze; primesc un permis de înregistrare cu o fotografie şi un număr de înregistrare, dar fără nume sau alte date personale. Clienţii sunt obligaţi să verifice acest permis.

Pe lângă regulile municipale, este introdusă o normă naţională care impune companiilor de sex să aibă o licenţă, inclusiv companii de prostituţie, cum ar fi bordelurile şi agenţiile de escortă , dar şi companiile producătoare de filme pentru adulţi.

Conform modificărilor propuse, o reclamă a unei prostituate individuale ar trebui să conţină numărul său de înregistrare, iar o reclamă a unei companii  ar trebui să conţină numărul de licenţă. Spaţiul pentru accesul public al unei companii de sex (dacă există) trebuie să aibă în exterior un semn care să arate că firma este licenţiată, în timp ce în interior trebuie afişată o copie a licenţei. 

Şi în Austria, prostituţia este legală şi reglementată. Deşi munca în industria sexuală în sine nu este interzisă, secţiunea 207b permite urmărirea în justiţie a clienţilor care întreţin relaţii intime cu persoane minore. Examenele medicale sunt obligatorii şi cerute pentru a combate răspândirea bolilor venerice.

Legile statelor federale ale Austriei impun restricţii suplimentare asupra orelor şi locurilor în care poate avea loc prostituţia. Cea mai restrictivă lege este cea din Vorarlberg, prostituţia fiind legală doar în bordelurile autorizate.

Prostituatele au  dreptul legal de a da în judecată clienţii care nu plătesc, dar le este interzis să-şi ofere venitul altei persoane căci s-ar ajunge la proxenetism. Prostituatele sunt considerate ca lucrătoare independente, iar din 1986 li se cere să plătească taxe. În schimb, în România, prostituţia nu este în sine incriminată, deşi activităţile asociate sunt infracţiuni penale, iar solicitarea pentru sex plătit este o contravenţie pedepsită cu amendă. 

Clienţii nu sunt urmăriţi penal, cu excepţia cazului în care folosesc cu bună ştiinţă serviciile unei victime exploatate  sau dacă prostituata este minoră. Poliţia Naţională, Poliţia Locală şi Jandarmii sunt toţi responsabili de aplicarea legilor, dar există rapoarte că forţele de ordine sunt corupte şi chiar implicate. 

Codul penal incriminează şi mai multe infracţiuni contra sclaviei , traficul de persoane , traficul de copii , munca forţată şi folosirea persoanelor exploatate. Numai în anul 2022 au fost efectuate zeci  de percheziţii în România, Germania şi Marea Britanie pentru camătă, şantaj şi proxenetism.

România este o ţară de destinaţie pentru un număr limitat de victime ale traficului străin, inclusiv victime ale traficului sexual din Italia şi Armenia. Oficialii guvernamentali au fost condamnaţi pentru infracţiuni de trafic de persoane şi au existat rapoarte conform cărora oficialii locali obstrucţionează investigaţiile privind traficul de persoane. 

Biroul pentru Monitorizarea şi Combaterea Traficului de Persoane al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii clasifică România ca ţară de „ Tier 2 ”.

Tier 2  se referă la ţările din lista de supraveghere de nivelul 2 ale căror guverne nu respectă pe deplin standardele minime privind Legea privind protecţia victimelor traficului, dar depun eforturi semnificative pentru a se conforma acestor standarde:

Numărul absolut al victimelor formelor severe de trafic este foarte semnificativ sau este în creştere semnificativă;  

Există un eşec de a furniza dovezi privind eforturile tot mai mari de combatere a formelor severe de trafic de persoane din anul precedent;  

Determinarea că o ţară depune eforturi semnificative pentru a se conforma cu standardele minime s-a bazat pe angajamentele ţării de a întreprinde paşi suplimentari în viitor în anul următor.

Legalizarea, fiscalizarea şi reglementarea prostituţiei ar stopa proxenetismul şi traficul de persoane în România, măsură care i-ar spori încrederea acordată de către Occident. România trebuie să intre printre ţările de nivel 1 ale căror guverne respectă pe deplin standardele minime ale  Legii privind protecţia victimelor traficului. 

4. Curăţenia şi salubritatea sunt sfinte la austrieci şi olandezi 

Pentru aruncarea gunoiului în Ţările de Jos, persoanele riscă să primească o amendă de 200 euro. În 2021, 20.000 de persoane au fost amendate pentru că au aruncat gunoiul pe stradă, potrivit Dutch News. https://www.youtube.com/embed/WgrA7R_PWfU

În Austria există o WasteWatchers sau Supraveghetorii de Deşeuri, o instituţie care poate să sancţioneze cu amendă de 50 euro persoanele care arunc gunoiul pe stradă. În cazuri speciale, se poate depune un raport, ducând la o penalizare de până la 2.000 de euro.

WasteWatchers au dreptul de a cere legitimaţie şi pot ordona oamenilor să-şi arunce gunoiul sortat în tomberon. Sunt sancţionate drastic şi persoanele care nu strâng materialele fecale lăsate de animalele lor de companie. 

Amenzile şi penalităţile încasate sunt destinate măsurilor de curăţenie. În România au fost cazuri în care doar câteva persoane au fost amendate – Bărbat din Sectorul 6, amendat cu 10.000 de lei pentru că şi-a lăsat gunoiul în poarta unui vecin şi Amendă maximă pentru un ieşean care şi-a golit maşina de gunoaie pe un câmp din Constanţa. 

Totuşi, România este încă considerată drept groapa de gunoi a Europei din cauza tonelor de deşeuri, dar şi pentru că autorităţile locale nu depun suficient efort sau fiindcă se află în conflict cu firme de salubrizare, cum a fost scandalul gunoaielor din Sectorul 1. 

Bucureştiul figurează printre marile oraşe ale Europei care au probleme cu poluarea. Potrivit unui clasament efectuat de CLEAN CITIES, Amsterdam se află pe poziţia a doua a celor mai curate oraşe din Europa, având scorul de 65%. Oraşul olandez Utrecht este considerat cel mai prietenos oraş din lume cu bicicliştii. Bucureştiul încă stă prost la acest capitol. 

5. Învăţământ ca în Ţările de Jos şi Austria 

Programul pentru Evaluarea Internaţională a Studenţilor (PISA), coordonat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), clasează educaţia din Ţările de Jos pe locul 9 din lume, începând cu 2008, fiind semnificativ mai mare decât media OCDE.

Olandezii se clasează foarte bine în multe domenii ale educaţiei. De fapt, Forumul Economic Mondial a clasat Ţările de Jos drept a treia ţară ca cea mai educată din lume. În plus, în renumitul clasament global Pisa/OCDE pentru tinerii de 15 ani, Ţările de Jos este listată ca una dintre ţările cu cele mai înalte performanţe.

În Austria, şcolile oferă o serie de cursuri pregătitoare profesionale-tehnice şi universitare care implică unul până la patru ani suplimentari de educaţie peste nivelul minim obligatoriu. Potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Austria se află pe locul 25 în lume în Indicele Educaţiei. Studiul în Austria este popular în rândul solicitanţilor datorită nivelului ridicat de predare, echipamentului modern al instituţiilor de învăţământ, o selecţie largă de specialităţi şi şcolarizare accesibilă.

România este codaşa Europei la educaţia superioară şi la învăţământul primar. Avem cei mai puţini absolvenţi de studii superioare după cum arată studiul Eurostat. Mulţi elevi şi studenţi abandonează instituţiile de învăţământ. O statistică înfiorătoare arată că la fiecare 100 de copii de la sate, doi au abandonat şcoala de la vârstă fragedă. 

În Austria, numărul abandonului şcolar în şcolile VET este de 9,3 cu rate de abandon de 12,7% la colegiile VET. Dar în 2014, rata abandonului şcolar pentru învăţământul primar pentru Austria a fost de 0,6 %.  Statisticile arată că 17% dintre studenţii din  afara Ţărilor de Jos nu termină primul an, comparativ cu 6% dintre studenţii olandezi. Un sfert dintre studenţii internaţionali nu au absolvit după patru ani, faţă de 9% dintre studenţii olandezi. Ministerul Educaţiei din România ar trebui să se inspire după modelul olandez.